Credincioșii ortodocși prăznuiesc astăzi Nașterea Maicii Domnului, cunoscută și sub denumirea de „Sfânta Maria Mică”, una dintre cele mai vechi sărbători dedicate Fecioarei Maria.
Deși momentul nu este consemnat în Sfintele Scripturi, el este atestat în scrieri apocrife și în tradiția Bisericii, fiind asociat cu părinții Ioachim și Ana, considerați de tradiția creștină ca provenind din seminția regală a lui David și din descendența preoțească a lui Aaron. Conform acestor izvoare, nașterea Mariei a fost vestită printr-un înger, după o lungă perioadă în care cei doi părinți nu avuseseră copii.
În cultura populară, sărbătoarea marchează trecerea de la vară la toamnă și este asociată cu începutul unor activități agricole precum culesul viilor, scuturatul nucilor sau însămânțarea grâului. În tradiția religioasă, femeile care își doresc copii și cele însărcinate se roagă Fecioarei Maria pentru binecuvântare și nașteri ușoare, iar tinerii îi cer ajutorul pentru întemeierea unei familii.
În gospodării, conform obiceiurilor, se evită munca grea, spălatul sau cusutul hainelor, iar credincioșii aprind lumânări și candele la icoane și împart din roadele toamnei pentru pomenirea celor adormiți.
Numeroase biserici și mănăstiri din țară își serbează hramul pe 8 septembrie, între acestea Mănăstirea Sămurcășești (Ciorogârla), Mănăstirea Pissiota (Prahova), Mănăstirea Christiana (București) sau Biserica Tălpari din Iași.
Patriarhul Daniel a adresat un îndemn special la rugăciune pentru pace, în contextul tensiunilor și conflictelor internaționale.
Nașterea Maicii Domnului marchează totodată și începutul anului bisericesc, fiind considerată o sărbătoare care îmbină tradiția biblică și populară cu spiritualitatea creștină, rămânând una dintre cele mai importante zile din calendarul ortodox.
