Curtea Constituţională a României (CCR) se reuneşte miercuri, de la ora 10.00, pentru a discuta nouă sesizări care vizează legile din al doilea pachet de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, adoptate de Guvern prin angajarea răspunderii în Parlament.Opt dintre sesizări au fost depuse de Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR), SOS România şi Partidul Oamenilor Tineri (POT), iar cea de-a noua de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ). Contestările opoziţiei politicePartidele de opoziţie contestă patru acte normative:
- legea privind măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice;
- legea privind eficientizarea activităţii unor autorităţi administrative autonome;
- legea de modificare a Ordonanţei de urgenţă nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice;
- legea de modificare a unor acte normative şi stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii.
Formaţiunile reclamă lipsa dezbaterii parlamentare şi acuză Guvernul că a restrâns rolul Legislativului. „Puterea executivă a confiscat rolul Parlamentului şi a călcat în picioare principiile fundamentale ale statului de drept”, se arată într-un comunicat transmis de AUR. Sesizarea ICCJÎnalta Curte de Casaţie şi Justiţie a sesizat CCR în 4 septembrie, cu unanimitate de voturi, în legătură cu legea care modifică regimul pensiilor pentru magistraţi. Instanţa supremă susţine că actul normativ „încalcă nu mai puţin de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale” şi afectează independenţa justiţiei.Potrivit comunicatului ICCJ, motivele de neconstituţionalitate invocate privesc încălcarea principiului statului de drept, al independenţei justiţiei, al securităţii juridice şi al neretroactivităţii legii. Instanţa critică şi lipsa avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii asupra formei finale a legii.Reamintim că guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament pentru cinci pachete de măsuri, inclusiv legea privind pensiile magistraţilor. Actul prevede pensionarea judecătorilor, procurorilor şi magistraţilor-asistenţi cu vechime de cel puţin 35 de ani, dintre care 25 în aceste funcţii, la vârsta standard de pensionare. Pensia de serviciu ar urma să fie de 55% din media veniturilor brute din ultimele 60 de luni, fără a depăşi 70% din venitul net al ultimei luni de activitate.
