Consiliul Superior al Magistraturii a transmis că a luat act de „amplificarea campaniei de destabilizare a puterii judecătorești”, în urma investigației Recorder privind presupuse nereguli din sistem. Instituția afirmă că acuzațiile prezentate în material sunt contrare evaluărilor europene din ultimii ani, care au stat la baza ridicării MCV, includerii României în spațiul Schengen și avansării procedurii de aderare la OCDE.
Potrivit comunicatului, CSM susține că succesiunea recentă a unor evenimente – de la discuțiile publice despre pensiile de serviciu și protestele față de modul de aplicare a legii, până la îndemnurile la revoltă și apariția investigației jurnalistice – ar urma un „plan bine stabilit” ce ar afecta încrederea în justiție. Consiliul afirmă că documentarul Recorder a fost publicat în ajunul unei soluții a Curții Constituționale, context pe care instituția îl menționează în analiza sa.
CSM mai arată că mecanismele de detașare și delegare a judecătorilor sunt aplicate exclusiv cu acordul acestora și că procedurile privind constituirea completurilor sau soluționarea cererilor de transfer includ etape de control, deciziile putând fi contestate inclusiv de magistrații considerați vătămați.
În comunicat se precizează că prezentarea unor dosare selectate din materia penală – care reprezintă 10% din totalul cauzelor – nu poate constitui o imagine reprezentativă asupra activității instanțelor și ar putea afecta corpul judecătorilor în ansamblu. Consiliul afirmă că astfel de abordări pot genera „consecințe grave” asupra drepturilor și libertăților cetățenilor.
Instituția anunță că va analiza și verifica aspectele semnalate, dar subliniază că rămâne angajată în garantarea independenței justiției, indiferent de presiunile exercitate. De asemenea, CSM face apel către societate să nu se lase influențată de „poziții izolate” care ar intra în disonanță cu magistratura.
Investigația Recorder include mărturii ale unor judecători și foști magistrați privind presupuse presiuni, mutări între instanțe și tergiversarea unor dosare importante. Ulterior, Curtea de Apel București a reacționat, acuzând unul dintre judecătorii intervievați că ar fi denaturat fapte și că ar fi avut, în trecut, calitatea de ofițer al unei structuri de informații – aspect interzis de statutul magistraților.
