Numărul cazurilor de gripă raportate în România este în creștere, potrivit celor mai recente date ale Institutului Național de Sănătate Publică. Majoritatea îmbolnăvirilor sunt cauzate de virusul gripal A(H3N2), o tulpină asociată, în acest sezon, cu forme mai agresive de boală și un număr crescut de complicații.
Medicii atrag atenția că gripa din acest an debutează brusc, cu febră mare, stare generală sever afectată și dureri musculare intense, însă principalul semnal de alarmă este persistența simptomelor. Potrivit medicilor ORL, febra gripală durează, în mod obișnuit, până la cinci zile, iar prelungirea acesteia peste o săptămână poate indica apariția unor complicații sau a unei suprainfecții bacteriene.
Printre cele mai frecvente complicații post-gripale se numără otitele și sinuzitele, unele cu evoluție îndelungată și care necesită tratament antibiotic. Otita apărută după gripă poate fi extrem de dureroasă, iar în anumite situații se poate manifesta prin scurgeri de lichid seros sau chiar sânge din ureche. Medicii avertizează că ignorarea durerii și tratamentele administrate fără recomandare medicală pot agrava evoluția bolii.
Automedicația rămâne o problemă frecventă, în special în cazul utilizării picăturilor pentru urechi, sprayurilor nazale sau antibioticelor. Specialiștii subliniază că, în anumite condiții, aceste tratamente pot produce complicații suplimentare, inclusiv afectarea auzului, mai ales dacă există o perforație a timpanului.
Tratamentul gripei este, în principal, simptomatic, însă în cazul pacienților cu risc crescut poate fi indicată terapia antivirală. Eficiența acesteia este maximă dacă este administrată foarte devreme, în primele 24 de ore de la debutul simptomelor, și scade semnificativ după 48 de ore.
O altă complicație frecventă în acest sezon este sinuzita, care nu se manifestă întotdeauna prin simptome clasice. În unele cazuri, singurul semn este o tuse seacă, persistentă, cauzată de scurgerea secrețiilor în partea posterioară a gâtului. Medicii atrag atenția că astfel de cazuri pot rămâne nediagnosticate săptămâni întregi.
Pentru stabilirea diagnosticului, specialiștii recomandă investigații specifice, precum fibroscopia nazo-faringo-laringiană, considerată standardul de referință în evaluarea acestor afecțiuni. Tomografia computerizată este rezervată cazurilor cronice sau recidivante.
În sezonul rece, factorii de mediu contribuie suplimentar la afectarea căilor respiratorii. Aerul uscat din locuințe, diferențele mari de temperatură, poluarea, fumatul, somnul insuficient și hidratarea deficitară cresc vulnerabilitatea mucoasei nazale în fața infecțiilor.
Medicii recomandă menținerea unei umidități adecvate în locuințe, hidratarea locală a mucoasei nazale și evitarea factorilor iritanți. De asemenea, respirația pe gură în timpul nopții, frecvent asociată cu obstrucția nazală cronică, poate provoca uscăciune și iritație la nivelul gâtului, fiind necesară evaluarea ORL.
Consultul de specialitate este indicat în cazul febrei persistente, durerilor intense de ureche, secrețiilor purulente, congestiei nazale prelungite sau tusei care durează mai multe săptămâni. Specialiștii avertizează că prezentarea tardivă la medic poate duce la complicații care ar fi putut fi prevenite prin intervenție timpurie.
