Credincioșii ortodocși îl prăznuiesc, pe 7 ianuarie 2026, pe Sfântul Ioan Botezătorul, una dintre cele mai importante figuri ale creștinismului. Ziua este marcată prin tradiții și obiceiuri religioase care, potrivit preoților, au rolul de a aduce binecuvântare, protecție și liniște în gospodării, practici păstrate și în numeroase localități din județul Vrancea.
În Vrancea, credincioșii participă în număr mare la slujbele oficiate în bisericile din mediul urban și rural, iar în unele comunități se păstrează obiceiul stropirii locuințelor, anexelor gospodărești și grajdurilor cu Agheasmă Mare, luată de la biserică în zilele de Bobotează și Sfântul Ioan. Gestul este considerat un semn de curățire spirituală și de protecție pentru anul care începe.
Preoții explică faptul că tradițiile populare trebuie înțelese ca expresii ale credinței, nu ca practici superstițioase. Rugăciunea, aprinderea lumânărilor și participarea la Sfânta Liturghie rămân elementele centrale ale acestei zile. În satele vrâncene, se întâlnește și obiceiul ca membrii familiei să își ureze sănătate și pace, iar cei care poartă numele Sfântului Ioan să fie felicitați de comunitate.
În unele zone rurale din județ, ziua este asociată și cu începutul simbolic al activităților agricole pentru noul an, iar uneltele sau animalele sunt stropite cu agheasmă, ca semn de binecuvântare și spor. Clericii subliniază că aceste gesturi sunt expresia legăturii dintre viața spirituală și cea cotidiană, caracteristică satului tradițional.
Sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul încheie ciclul marilor praznice de început de an și este privită de credincioși ca un moment de reînnoire sufletească, inspirați de viața ascetică și mesajul de pocăință al sfântului.
