Guvernul României a transmis o serie de precizări privind decizia de majorare a impozitelor și taxelor pe proprietate – clădiri, terenuri și autovehicule – arătând că unul dintre principalele motive a fost gradul redus de încasare și neactualizarea acestora cu rata inflației, situație care a generat pierderi importante de venituri pentru autoritățile locale.
Potrivit Executivului, aplicarea noilor măsuri va conduce la o creștere estimată a veniturilor din impozitarea proprietății cu aproximativ 3,7 miliarde de lei în anul 2026. Guvernul subliniază că sumele colectate din impozite și taxe locale rămân la bugetele autorităților locale, în condițiile în care bugetul de stat nu mai poate asigura transferuri în creștere, din cauza deficitului bugetar.
În comunicat se arată că reforma impozitării proprietății era necesară, România având una dintre cele mai mici ponderi ale veniturilor din această sursă la nivel european, respectiv 0,55% din PIB, față de media Uniunii Europene de 1,85%. De asemenea, autoritățile menționează existența unor diferențe semnificative între localități, lipsa corelării impozitelor cu valoarea de piață a clădirilor în cazul persoanelor fizice și un grad redus de colectare, peste o treime din impozite nefiind încasate.
Guvernul mai precizează că reforma impozitării proprietății a fost asumată de România în perioada 2021–2022 prin Planul Național de Redresare și Reziliență, precum și în negocierile cu Comisia Europeană privind reducerea deficitului bugetar și prin Planul fiscal-bugetar structural pe termen mediu. Angajamentul a fost reconfirmat în decembrie 2024 și aprobat de Comisia Europeană în ianuarie 2025.
Potrivit Executivului, deși discuțiile privind impozitarea în funcție de valoarea de piață a imobilelor au avut loc de-a lungul mai multor ani, decizia a fost amânată de guvernele anterioare. Această situație a pus în pericol atragerea fondurilor europene, inclusiv amânarea încasării unor sume din PNRR aferente cererilor de plată 4 și 5, estimate între 300 și 500 de milioane de euro.
În ceea ce privește contextul adoptării măsurilor, Guvernul arată că acestea au fost necesare pentru ridicarea condiționalității macroeconomice și validarea jaloanelor asumate. Intrarea în vigoare a fost întârziată ca urmare a deciziilor Curtea Constituțională a României din luna decembrie, a acțiunilor opoziției și a procedurilor legale subsecvente, ceea ce a afectat depunerea cererii de plată numărul 4.
Executivul menționează că adoptarea actului normativ la 15 decembrie 2025, cu un termen scurt de aplicare, a impus modificări suplimentare pentru a permite autorităților locale să stabilească noile cote prin hotărâri de consiliu local. Calendarul comprimat a redus timpul de pregătire la nivel local și a generat dificultăți de implementare, inclusiv probleme tehnice la platforma ghișeul.ro, erori de calcul ale deciziilor de impunere și diferențe de aplicare între unitățile administrativ-teritoriale. Potrivit Guvernului, aceste disfuncționalități sunt în curs de remediere.
Conform estimărilor oficiale, majorarea impozitelor pe proprietate va aduce în 2026 venituri suplimentare de peste 30% față de anul 2025, respectiv aproximativ 1,42 miliarde de lei din impozitul pe clădiri, 1,09 miliarde de lei din impozitul pe terenuri și 1,18 miliarde de lei din impozitul pe autoturisme și alte mijloace de transport.
