O nouă reuniune a Comitetului de analiză și revizuire a legislației în domeniul justiției are loc, miercuri, de la ora 14.00, la Guvernul României, la Palatul Victoria, a anunțat Executivul.Reuniunea are loc în contextul demersurilor inițiate la finalul anului trecut pentru reformarea cadrului legislativ din domeniul justiției. La 23 decembrie 2025, prim-ministrul Ilie Bolojan a participat la prima reuniune a Comitetului pentru dialog instituțional privind reforma justiției, unde a subliniat necesitatea cooperării între autorități, magistrați și societatea civilă, în vederea identificării unor soluții legislative care să îmbunătățească funcționarea sistemului judiciar.Potrivit Guvernului, printre temele discutate s-au numărat procedurile de desemnare a conducerilor instanțelor și parchetelor, promovarea în cadrul profesiei, precum și mecanismele de delegare și detașare a magistraților.În acest context, un raport al Administrația Prezidențială, datat 22 decembrie 2025, arată că legile justiției adoptate în 2022 au reconfigurat structura instanțelor, afectând echilibrul intern al puterii și independența judecătorilor. Documentul indică faptul că noile reglementări au concentrat decizia în mâinile președinților de instanță, care desemnează vicepreședinții și președinții de secții, asigurând astfel majorități stabile în colegiile de conducere.Raportul mai menționează că uniformitatea voturilor din cadrul Consiliul Superior al Magistraturii și rata ridicată de succes a candidaților susținuți de conducerile instanțelor sunt explicate, potrivit unor magistrați, printr-un climat de conformism și de evitare a expunerii profesionale.De asemenea, documentul arată că președinții instanțelor pot influența aspecte esențiale ale carierei judecătorilor, precum alcătuirea completurilor, mutările între secții, promovările, detașările sau accesul la programe flexibile de lucru, ceea ce poate afecta independența acestora. Potrivit raportului, președinții instanțelor nu sunt aleși de colegi, ci numiți de CSM în urma unui concurs național, în lipsa unor criterii obiective standardizate, ceea ce face ca funcția să fie dependentă de deciziile Consiliului.Administrația Prezidențială mai susține că vechiul cadru normativ oferea un nivel mai ridicat de transparență, decizie participativă și autonomie a magistraților în structurile de conducere, comparativ cu reglementările în vigoare.
