Începând din iunie 2026, angajatorii din toate statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv din România, vor fi obligați să aplice Directiva UE 2023/970 privind transparența salarială, un act normativ care va schimba fundamental modul de stabilire și comunicare a salariilor.
Concret, companiile vor trebui să afișeze intervalele salariale încă din anunțurile de angajare, iar salariații vor avea dreptul să afle nivelul de remunerare al colegilor aflați pe poziții similare. Potrivit unui specialist în resurse umane, măsura va scoate la iveală dezechilibre salariale acumulate în timp. „Intrăm într-o perioadă în care salariile vor deveni un fapt, nu un secret. Mulți angajatori vor fi nevoiți să expună dezechilibre pe care ani la rând le-au menținut ascunse”, a explicat specialistul.
Deși directiva nu a fost încă transpusă în legislația națională, efectele încep deja să se resimtă, în special în companiile multinaționale, care își aliniază politicile interne la nivel de grup.
Primele tensiuni, între angajații cu același rol
Potrivit specialistului în resurse umane, primele situații conflictuale vor apărea între angajații care ocupă poziții identice, dar sunt plătiți diferit. Diferențele sunt explicate prin negocieri individuale, momente diferite de angajare sau evaluări subiective. Transparența salarială va face vizibile aceste discrepanțe, care până acum erau dificil de contestat.
Un alt punct sensibil îl reprezintă diferențele de gen, în special în managementul mediu, vânzări, domeniul financiar și rolurile de suport strategic. Specialiștii arată că, de multe ori, nu este vorba despre discriminare intenționată, ci despre salarii care nu au mai fost ajustate în timp, fenomen care afectează în special femeile.
Diferențele dintre angajații vechi și cei noi
Directiva va scoate la lumină și un fenomen deja răspândit pe piața muncii: noii angajați, recrutați într-un context economic mai scump, ajung să fie mai bine plătiți decât colegii lor cu vechime. „Transparența va face imposibil de ignorat situațiile în care un angajat nou câștigă mai mult decât unul loial de mai mulți ani. Companiile vor fi obligate fie să explice, fie să corecteze aceste diferențe”, avertizează specialistul.
Impactul va fi resimțit diferit de la un sector la altul. În IT, unde salariile sunt negociate individual și grilele sunt adesea informale, diferențele între colegi pot fi semnificative. În serviciile financiare apar decalaje între bărbați și femei, precum și între front-office și back-office. Retailul, producția și administrația publică ar putea fi afectate la nivel de management mediu și funcții administrative.
Schimbări majore în recrutare
Odată cu obligativitatea afișării salariilor, dispare una dintre cele mai controversate întrebări din interviuri, legată de venitul actual al candidatului. Negocierea nu va dispărea, dar va deveni mai scurtă și mai rațională, în condițiile în care limitele salariale vor fi cunoscute din start.
Specialiștii recomandă companiilor să nu aștepte anul 2026. Primul pas ar trebui să fie realizarea unui audit salarial intern, urmat de definirea unor grile clare, cu valori minime, medii și maxime. De asemenea, managerii vor trebui pregătiți pentru a putea justifica diferențele salariale existente, în lipsa unor explicații clare credibilitatea acestora putând fi afectată.
Efecte pe termen scurt și mediu
Pe termen scurt, transparența salarială va conduce în principal la redistribuiri: angajații subplătiți, femeile aflate pe roluri similare cu bărbați mai bine remunerați și salariații loiali ar putea beneficia de corecții. Pe termen mediu, presiunea asupra bugetelor ar putea genera și creșteri salariale reale, însă doar acolo unde performanța și valoarea adăugată justifică aceste costuri.
Beneficiile la nivel european
Potrivit Consiliului Uniunii Europene, normele privind transparența salarială urmăresc combaterea discriminării la locul de muncă și reducerea diferenței de remunerare dintre femei și bărbați. Lipsa transparenței este considerată unul dintre principalele obstacole în eliminarea acestui decalaj, care era estimat la aproximativ 12–12,7% la nivelul UE, conform datelor Eurostat.
Diferențele salariale au efecte pe termen lung asupra calității vieții, riscului de sărăcie și pensiilor, unde decalajul dintre femei și bărbați rămâne ridicat la nivel european. Directiva UE își propune să ofere angajaților instrumente clare pentru a-și exercita dreptul la remunerare egală pentru muncă egală sau de valoare egală.
