Premierul Ilie Bolojan afirmă că Guvernul lucrează, în această perioadă, la construcția bugetului de stat pentru anul 2026 pe baze „realiste”, obiectivul fiind realizarea unui „buget al relansării și al investițiilor”. Șeful Executivului susține că reducerea deficitului bugetar, menținerea investițiilor și creșterea veniturilor au contribuit la recâștigarea credibilității României pe piețele financiare, în pofida dificultăților economice resimțite de populație.
Într-un mesaj public, Ilie Bolojan a arătat că economiile realizate în a doua jumătate a anului trecut au permis reducerea deficitului bugetar cu peste 1% din PIB, sub ținta de 8,4% asumată. Potrivit acestuia, în anul 2025 investițiile publice nu au fost diminuate, valoarea totală a acestora ajungând la 137,5 miliarde de lei, echivalentul a peste 7% din PIB.
Premierul a menționat că fondurile europene, inclusiv cele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), au înregistrat un nivel ridicat de supracontractare, iar proiectele au fost prioritizate. Totodată, Executivul a parcurs o primă etapă de reducere a cheltuielilor statului și a crescut veniturile bugetare, inclusiv prin majorarea unor taxe, măsuri care au generat o contracție economică și dificultăți suplimentare pentru o parte a populației.
Potrivit prim-ministrului, fără noi creșteri de taxe, există premise pentru relansarea economică în acest an. Ținta de deficit bugetar pentru 2026 este de puțin peste 6%, urmând să fie definitivată în perioada următoare, în timp ce inflația este estimată să scadă spre 4%. Ilie Bolojan a precizat că peste 15 miliarde de euro ar urma să provină din fonduri europene, prin PNRR și politica de coeziune, bani care vor fi direcționați către infrastructură, economie și servicii publice.
Șeful Executivului a mai anunțat că, la începutul lunii februarie, Guvernul urmează să își angajeze răspunderea pe un pachet legislativ privind restrângerea cheltuielilor din administrație și susținerea relansării economice, după care va fi adoptat bugetul de stat. Potrivit acestuia, efectele negative ale reducerii deficitului sunt resimțite în prezent, însă economia României ar urma să intre pe un traseu de relansare în lunile următoare, pe o bază considerată mai solidă.
