Vaccinarea rămâne cea mai sigură și eficientă metodă de prevenire a bolilor infecțioase grave în rândul copiilor și adolescenților, potrivit specialiștilor în sănătate publică. În România, calendarul național de vaccinare este coordonat de Institutul Național de Sănătate Publică, împreună cu Ministerul Sănătății, și include imunizări obligatorii, administrate gratuit, de la naștere până la vârsta de 14 ani.
Schema națională de vaccinare gratuită este asigurată prin rețeaua medicilor de familie și în maternități. Primele vaccinuri sunt administrate în maternitate: vaccinul împotriva hepatitei B, în primele 24 de ore de viață, și vaccinul BCG, împotriva tuberculozei, în primele zile după naștere. Ulterior, copiii primesc, la vârstele de 2, 4 și 11 luni, vaccinuri combinate care asigură protecție împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive, poliomielitei, Haemophilus influenzae tip B și hepatitei B, precum și vaccinul pneumococic.
Vaccinul rujeolic-rubeolic-oreion (ROR) este administrat la 12 luni, cu rapel la 5 ani, iar la vârsta de 5–6 ani este inclus vaccinul DTPa-VPI. De la 14 ani, adolescenții pot primi vaccinul Tdap, în funcție de situația individuală. În cazul unor categorii speciale, precum persoanele care au suferit transplant medular sau de celule stem, schema poate fi adaptată pentru refacerea imunității.
În situațiile în care vaccinul hepatitic B nu este disponibil la naștere, sunt prevăzute scheme alternative de recuperare, diferite în funcție de statusul AgHBs al mamei, potrivit reglementărilor stabilite prin ordine ale Ministerului Sănătății.
Pe lângă vaccinurile incluse în schema obligatorie, copiii și adolescenții pot beneficia și de imunizări opționale, unele dintre acestea fiind gratuite pentru anumite grupe de vârstă sau categorii de risc. Printre acestea se numără vaccinul gripal, administrat anual copiilor cu vârsta între 6 luni și 19 ani, vaccinul împotriva virusului papiloma uman (HPV), gratuit pentru fete și băieți cu vârsta între 11 și 18 ani, precum și vaccinul pneumococic polizaharidic, destinat anumitor cohorte de vârstă.
Specialiștii recomandă, de asemenea, vaccinarea împotriva rotavirusului, varicelei și meningitei meningococice, în funcție de vârstă și de riscurile individuale. Despre importanța acestor imunizări a vorbit, pentru Digi24, Sandra Alexiu, medic și președinte al Asociația Medicilor de Familie București-Ilfov, care a subliniat că unele boli considerate ușoare pot avea complicații severe, inclusiv la vârsta adultă.
În ceea ce privește siguranța vaccinurilor, specialiștii arată că reacțiile adverse sunt, în majoritatea cazurilor, ușoare și rare. Evenimentele adverse trebuie raportate, fie prin medic, fie direct pe platformele puse la dispoziție de Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, pentru monitorizarea continuă a siguranței vaccinurilor.
Medicii avertizează că nevaccinarea la timp crește riscul apariției focarelor și al formelor grave de boală. Un exemplu este rujeola, pentru care România a înregistrat numeroase cazuri în contextul unei acoperiri vaccinale insuficiente. Specialiștii atrag atenția că infecția poate genera complicații severe, inclusiv afecțiuni neurologice care pot apărea la ani de zile după boala inițială.
Datele prezentate se bazează pe informațiile furnizate de INSP și pe reglementările în vigoare ale Ministerului Sănătății.
