Presa rusă a acordat, în ultima lună, o atenție sporită României și liderilor săi politici, în special în contextul tensiunilor geopolitice din Europa de Est, relevă datele colectate de platforma de monitorizare media NewsVibe Romania. Analiza vizează un total de 472 de articole publicate în presa rusă în intervalul menționat, potrivit informat.ro.
Potrivit datelor analizate, interesul presei ruse se concentrează în principal asupra relațiilor dintre România, Republica Moldova și Ucraina, cu o prezență constantă a narațiunilor critice la adresa Uniunii Europene și NATO. România este menționată frecvent indirect, prin referiri la președintele Nicușor Dan și la dezbaterea privind unirea cu Republica Moldova.
Președintele Nicușor Dan, prezentat preponderent critic
Unul dintre subiectele recurente este reprezentat de declarațiile și pozițiile președintelui României, menționat în opt articole de presă considerate relevante. Tonul general este mixt, însă preponderent critic, Nicușor Dan fiind prezentat drept un lider ostil Rusiei și Ucrainei, dar rezervat în privința unirii cu Republica Moldova.
Presa rusă a relatat despre poziția președintelui României față de decizia autorităților de la Kiev de a reduce numărul liceelor cu predare în limba română din regiunea Cernăuți. Publicații precum Lenta.ru, Life.ru, RT Russian și News.mail.ru au prezentat aceste declarații într-o cheie critică, subliniind tema discriminării minorităților române.
Unirea Republicii Moldova cu România, subiect dominant
Un alt subiect intens mediatizat îl reprezintă ipoteza unirii Republicii Moldova cu România, abordată în peste 20 de articole. Tonul este majoritar negativ, România fiind descrisă drept un potențial actor expansionist. Publicații precum Iz.ru, News.ru și Vz.ru au criticat ideea unirii, folosind termenul de „anexare”.
În acest context, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, este citată în mod repetat, iar senatorul rus Aleksei Pușkov a criticat public pozițiile acesteia. În paralel, presa rusă a evidențiat faptul că președintele României a respins ideea organizării unui referendum pentru unire, prezentându-l drept un actor mai prudent comparativ cu liderul de la Chișinău.
Restricții de călătorie și sistemul EES
Un alt subiect abordat vizează introducerea Sistemului de Intrare/Ieșire (EES) al Uniunii Europene pentru cetățenii din afara UE, inclusiv restricțiile privind utilizarea pașapoartelor rusești nebiometrice. Presa rusă a prezentat aceste măsuri drept discriminatorii, România fiind menționată ca stat care aplică deciziile europene în materie de control al frontierelor.
Tonul general al articolelor
Analiza indică faptul că 400 dintre cele 472 de articole (aproximativ 85%) au un ton neutru, 68 (14%) sunt negative, iar unul singur este evaluat drept pozitiv. Cu toate acestea, în materialele care vizează teme politice sensibile, tonul devine mai critic, România fiind prezentată ca stat aliniat intereselor occidentale.
Context regional
Potrivit concluziilor analizei, referirile la România apar adesea în conexiune cu Republica Moldova și Ucraina, în cadrul unei narațiuni mai largi care vizează rolul NATO și al Uniunii Europene în regiune. Discuțiile privind minoritățile naționale, politicile educaționale și relațiile bilaterale sunt utilizate frecvent ca elemente de context în articolele analizate.
