Guvernatorul Banca Națională a României, Mugur Isărescu, a anunțat că instituția va înainta autorităților un memorandum prin care propune o nouă strategie privind recuperarea tezaurului românesc aflat la Moscova. Demersul ar urma să fie inițiat după depășirea actualei crize politice.
Declarația a fost făcută în cadrul unei dezbateri dedicate subiectului tezaurului, unde guvernatorul a subliniat necesitatea unui consens național, stabil și independent de ciclurile electorale. Potrivit acestuia, o abordare eficientă trebuie să fie susținută de instituțiile statului și de societatea civilă.
Tezaurul pierdut în timpul Primului Război Mondial
Guvernatorul BNR a reamintit că una dintre cele mai mari pierderi din istoria instituției o reprezintă cele 91,5 tone de aur trimise la Moscova în anii 1916–1917, în contextul Primului Război Mondial. Transferul a fost realizat în baza unui acord cu Rusia, care garanta integritatea valorilor.
În ianuarie 1918, însă, puterea bolșevică a decis confiscarea tezaurului, în pofida documentelor cu valoare de tratat internațional.
Isărescu a precizat că dosarul tezaurului, alcătuit din 166 de documente oficiale, i-a fost predat la începutul mandatului său, în 1990, fiind însoțit de angajamentul de a continua demersurile pentru recuperare.
Demersuri interne și internaționale
Potrivit guvernatorului, BNR a desfășurat, în ultimele decenii, o activitate susținută de documentare, informare și internaționalizare a subiectului. În acest context, instituția a contribuit la promovarea temei la nivel european, inclusiv prin sprijinirea inițiativei europarlamentarului Eugen Tomac, care a dus la adoptarea, în martie 2024, a unei rezoluții a Parlamentul European privind returnarea tezaurului.
De asemenea, au fost organizate acțiuni de informare în plan internațional, inclusiv la Washington și Chișinău, precum și în țară, prin expoziții și întâlniri cu publicul.
Dialog dificil, dar cu precedente
Isărescu a arătat că dialogul cu partea rusă rămâne limitat, însă există unele progrese. În cadrul comisiei mixte româno-ruse, partea rusă a recunoscut autenticitatea documentelor care atestă depunerea tezaurului la Moscova.
Guvernatorul a subliniat că există și precedente de restituire, inclusiv către România, în anii 1935 și 1956, dar și către alte state, ceea ce menține deschisă perspectiva unor soluții viitoare.
O nouă abordare propusă
BNR intenționează să propună o formă extinsă de instituționalizare a dialogului, adaptată contextului geopolitic actual. Potrivit lui Mugur Isărescu, noua strategie ar trebui să țină cont de evoluțiile internaționale și de perspectiva revenirii Rusiei în cadrul normelor dreptului internațional.
„Eforturile trebuie să fie naționale, constante și susținute”, a subliniat guvernatorul, arătând că recuperarea tezaurului rămâne un obiectiv de durată pentru România.
