Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a respins criticile venite dinspre Partidul Social Democrat privind pierderea a aproximativ 458 de milioane de euro din cererea de plată nr. 3 aferentă Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), susținând că responsabilitatea aparține fostei guvernări.
Potrivit ministrului, reformele aferente acestei cereri trebuiau finalizate încă din primul trimestru al anului 2023, însă au fost întârziate, iar documentația a fost transmisă cu aproximativ nouă luni mai târziu.
Acuzații privind asumarea reformelor
Pîslaru a afirmat că, la momentul depunerii cererii, fostul ministru al Finanțelor, Adrian Câciu, ar fi certificat îndeplinirea jaloanelor în fața Comisia Europeană, deși acestea nu erau realizate integral.
Ministrul susține că întârzierile au dus, în mai 2025, la suspendarea parțială a plăților pentru mai multe reforme considerate esențiale, între care:
- reforma pensiilor speciale
- operaționalizarea AMEPIP
- guvernanța companiilor de stat din energie și transporturi.
Responsabilități instituționale
Potrivit lui Dragoș Pîslaru, aceste domenii erau gestionate de instituții conduse de reprezentanți PSD în perioada respectivă, inclusiv Ministerul Muncii, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Energiei și Ministerul Transporturilor.
El a susținut că actualul Executiv, condus de Ilie Bolojan, a avut la dispoziție doar câteva luni pentru a corecta întârzierile acumulate anterior.
Cauzele pierderii fondurilor
Ministrul a indicat mai multe motive pentru pierderea sumei:
- întârzieri în deciziile privind pensiile speciale, inclusiv la nivelul Curtea Constituțională a României
- probleme în funcționarea AMEPIP
- numiri politice în companiile de stat din energie și transporturi
În acest context, Pîslaru a susținut că responsabilitatea nu poate fi atribuită actualului guvern, ci întârzierilor acumulate în anii anteriori.
Declarațiile vin pe fondul disputelor politice privind implementarea reformelor asumate prin PNRR și riscul pierderii unor fonduri europene.
