Mai multe nume pentru viitorul Cabinet care ar putea fi condus de europarlamentarul Eugen Tomac sunt deja vehiculate în spațiul public, în contextul discuțiilor privind formarea unui nou guvern.
Potrivit informațiilor apărute în ultimele zile, pentru funcția de ministru al Afacerilor Externe este luat în calcul Luca Niculescu, actual secretar de stat și coordonator al procesului de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
La conducerea Ministerul Apărării Naționale ar putea reveni diplomatul Mihnea Motoc, care a ocupat aceeași funcție în perioada 2015-2017, în guvernul condus de Dacian Cioloș.
Pentru portofoliul Educației este vehiculat numele lui Sorin Costreie, în prezent consilier prezidențial.
La Ministerul Finanțelor ar putea fi păstrat actualul ministru, Alexandru Nazare, sau ar putea fi numit Bogdan Drăgoi, care a mai ocupat această funcție în guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu.
Pentru funcția de ministru al Sănătății este menționat medicul Cătălin Cîrstoiu, manager al Spitalul Universitar de Urgență București și fost candidat comun PSD-PNL la Primăria Capitalei.
În zona culturii, favorit pentru ocuparea funcției de ministru este Adrian Papahagi, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai și unul dintre fondatorii fostului Partid Mișcarea Populară.
Eugen Tomac este în prezent consilier onorific al președintelui Nicușor Dan și este considerat una dintre variantele analizate pentru funcția de prim-ministru.
Conform procedurii constituționale, după desemnarea oficială de către președinte, candidatul la funcția de premier are la dispoziție 10 zile pentru a forma echipa guvernamentală și pentru a prezenta programul de guvernare.
Pentru învestirea noului Cabinet este necesar votul favorabil al majorității parlamentarilor, respectiv cel puțin 234 de voturi din partea senatorilor și deputaților.
În ceea ce privește susținerea politică, Partidul Social Democrat s-a declarat dispus să voteze un eventual guvern tehnocrat condus de Eugen Tomac. În schimb, Partidul Național Liberal și Uniunea Salvați România și-au exprimat până în prezent rezerve față de această variantă.
