Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat miercuri că o eventuală unire a Republica Moldova cu România ar însemna dispariția statului moldovean și a susținut că populația Republicii Moldova ar face o „alegere clară și suverană” dacă această temă ar fi supusă unei decizii politice.
Declarațiile au fost făcute în cadrul unui briefing de presă organizat la Moscova.
„Dacă Moldova va fi inclusă în componenţa României, ea va înceta să existe. Pentru că deja acum toţi sunt consideraţi români. Despre ce Moldovă veţi mai putea vorbi în cazul includerii ei în componenţa României?”, a afirmat Maria Zaharova.
Oficialul rus a susținut că denumirea și identitatea statului moldovean ar dispărea în urma unei reunificări și a adăugat că există motive pentru a crede că populația Republicii Moldova ar lua o decizie proprie în cazul în care o astfel de opțiune ar fi pusă în practică.
Referiri la Găgăuzia și Transnistria
În cadrul aceleiași conferințe de presă, Zaharova a făcut referire și la regiunile Găgăuzia și Transnistria, despre care a afirmat că nu susțin apropierea de România sau de Uniunea Europeană.
Potrivit reprezentantei diplomației ruse, locuitorii celor două regiuni ar prefera menținerea unor relații apropiate cu Rusia.
„Ei aspiră la menţinerea unor relaţii cât mai apropiate şi reciproc avantajoase cu Rusia. Ei văd în Rusia un protector”, a declarat Maria Zaharova, întrebată despre poziția celor două teritorii în eventualitatea unei reunificări.
Dezbaterea privind unirea s-a intensificat în Republica Moldova
Subiectul unei eventuale reunificări dintre România și Republica Moldova a revenit în atenția publică în ultimele luni, după ce președinta Maia Sandu a declarat că ar susține ideea în cazul organizării unui referendum pe această temă.
Ulterior, mai mulți oficiali de la Chișinău și-au exprimat sprijinul pentru această opțiune, printre care președintele Parlamentului, Igor Grosu, premierul Alexandru Munteanu și ministrul Culturii, Cristian Jardan.
Autoritățile moldovene au precizat însă că obiectivul principal al țării rămâne aderarea la Uniunea Europeană, considerată direcția de politică externă susținută de majoritatea cetățenilor.
În ultima perioadă, mai mulți oficiali de la Chișinău au sugerat că reunificarea cu România ar putea reprezenta o alternativă în cazul în care procesul de aderare la Uniunea Europeană ar întâmpina blocaje. Ministrul Economiei, Eugeniu Osmochescu, a descris această variantă drept un posibil „plan B”.
Sondajele indică o creștere a susținerii pentru unire
Potrivit unui sondaj realizat de iData în luna mai, aproximativ 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin unirea cu România.
În România, nivelul de susținere pentru reunificarea celor două state este semnificativ mai ridicat, sondajele indicând un sprijin de aproximativ 72% în rândul populației.
Tema unirii continuă să genereze dezbateri atât la Chișinău, cât și la București, în contextul parcursului european al Republicii Moldova și al evoluțiilor geopolitice din regiune.
