Reactorul 2 al centralei nucleare de la Cernavodă nu va putea fi repornit în următoarele 10 zile, în condițiile în care prognozele hidrologice indică o scădere continuă a debitului și a nivelului Dunării. Directorul CNE Cernavodă, Romeo Urjan, a declarat marți seară, la Digi24, că în acest interval nu sunt estimate condițiile necesare pentru reluarea funcționării unității.
Potrivit acestuia, oprirea reactorului 2 este determinată exclusiv de nivelul scăzut al apei necesare sistemului de răcire și nu reprezintă o problemă de securitate nucleară sau o situație de urgență.
„Unitatea doi de la Cernavodă funcționează în condiții normale de funcționare, fără probleme, iar oprirea nu este legată de probleme de securitate nucleară sau urgență. Este pur și simplu cantitatea de apă de răcire necesară nu mai este suficientă pentru a asigura producția de energie electrică pe care o livrăm în mod normal în sistem”, a explicat Romeo Urjan.
Directorul centralei a precizat că decizia de oprire a fost luată după analizarea prognozelor hidrologice. Potrivit acestora, în următoarele 10 zile debitul și nivelul Dunării vor continua să scadă, iar CNE Cernavodă nu se așteaptă ca reactorul să poată fi repornit în acest interval.
Oprirea ambelor unități de la Cernavodă reprezintă o situație fără precedent în ultimii 19 ani, perioadă în care România a operat cele două reactoare nucleare.
Intervențiile de la Bala au prelungit funcționarea reactorului
Romeo Urjan susține că intervențiile realizate în zona Bala au permis menținerea în funcțiune a reactorului 2 cu aproximativ o săptămână mai mult decât ar fi fost posibil în lipsa acestora.
Operațiunile au inclus dragarea, derocarea și scufundarea controlată a unor barje, cu scopul de a redirecționa o parte din debitul Dunării către zona necesară funcționării centralei.
Potrivit directorului CNE Cernavodă, fără aceste intervenții, reactorul ar fi trebuit oprit cu aproximativ șase zile mai devreme. Operațiunile au permis câștigarea a aproximativ șapte zile de funcționare.
Scufundarea barjelor a dus inițial la o creștere importantă a nivelului apei, însă ulterior cei aproximativ opt centimetri câștigați au fost pierduți într-un timp scurt. Cauzele acestei evoluții sunt încă analizate.
Directorul CNE: Sunt necesare investiții pentru o nouă realitate climatică
Romeo Urjan consideră că situația actuală arată necesitatea unor investiții suplimentare pentru protejarea funcționării centralei în perioadele cu debite foarte scăzute ale Dunării.
Centrala de la Cernavodă a fost proiectată în anii 1980, când dimensionarea sistemului a avut în vedere apariția unor perioade cu debite foarte mici la intervale mai mari. Directorul CNE consideră însă că schimbările climatice și perioadele de secetă tot mai frecvente schimbă această perspectivă.
În opinia sa, pentru menținerea viabilității economice a centralei și evitarea unor reduceri importante ale producției de energie ar fi necesare noi investiții în infrastructura hidrotehnică.
Una dintre soluțiile indicate este realizarea unei construcții hidrotehnice în zona Bala, care să permită dirijarea unei cantități mai mari de apă către Cernavodă.
Urjan consideră că o astfel de investiție ar putea susține și dezvoltarea proiectului pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă. Potrivit acestuia, cele patru unități ar putea funcționa în condiții optime dacă ar fi realizată și infrastructura hidrotehnică necesară.
De ce centrala de la Kozlodui poate funcționa la un nivel mai scăzut al Dunării
Directorul CNE Cernavodă a explicat și diferențele dintre sistemul de răcire al centralei românești și cel utilizat la centrala nucleară de la Kozlodui, din Bulgaria.
Cernavodă este alimentată printr-o derivație a Dunării, respectiv prin sistemul Canalului Dunăre-Marea Neagră, ceea ce înseamnă că debitul disponibil este mai redus. Kozlodui este amplasată direct pe Dunăre și beneficiază de un debit mai mare.
În plus, centrala bulgară dispune de stații de pompare și pompe de apă de răcire amplasate în trepte, ceea ce îi permite să funcționeze la niveluri ale Dunării cu aproximativ 20-30 de centimetri mai mici decât cele la care Cernavodă întâmpină probleme.
Romeo Urjan a precizat însă că nici centrala de la Kozlodui nu este imună la scăderea nivelului Dunării.
O soluție similară celei utilizate în Bulgaria nu poate fi aplicată cu ușurință la Cernavodă, întrucât ar necesita o investiție de amploare și oprirea reactoarelor pentru mai multe luni. În schimb, directorul centralei consideră că realizarea unor construcții hidrotehnice pe Dunăre, care să redirecționeze debitul către Cernavodă, ar putea reprezenta o alternativă.
