Datoria publică a României a depășit pragul de 60% din PIB, nivel care activează mecanismele prevăzute de Legea responsabilității fiscal-bugetare. La sfârșitul primului trimestru din 2026, datoria calculată potrivit metodologiei Uniunii Europene a ajuns la 60,1% din PIB, echivalentul a aproape 1.170 de miliarde de lei.
Creșterea este semnificativă. La sfârșitul anului 2025, datoria era de 59,3% din PIB, iar în primul trimestru din 2025 se situa la 55,8%. Într-un singur an, ponderea datoriei a urcat astfel cu 4,3 puncte procentuale din PIB.
Pragul de 60% nu este doar unul statistic. Este valoarea de referință prevăzută de cadrul european și este inclusă și în Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010.
Potrivit formei actualizate a legii, dacă datoria publică depășește 60% din PIB, Guvernul trebuie să inițieze și să aplice un program de reducere a datoriei publice. Măsurile trebuie introduse prin acte normative cu putere de lege și trebuie să identifice soluții urgente pentru reducerea deficitului și a datoriei publice, cel târziu în semestrul următor celui în care a fost constatată depășirea pragului.
Legea prevede, la articolul 10, și o rată de referință de reducere a datoriei de 5% pe an în situația în care raportul dintre datoria publică și PIB depășește nivelul de 60%.
Ce se întâmplă cu salariile și cheltuielile sociale
Depășirea pragului de 60% atrage și aplicarea mecanismelor prevăzute pentru pragurile inferioare ale datoriei. La peste 50% din PIB, legea prevede măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public, iar de la peste 55% sunt prevăzute și măsuri pentru înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public.
Aceste prevederi nu înseamnă însă că depășirea nivelului de 60,1% produce automat, din ziua următoare, o nouă înghețare a fiecărui salariu sau a fiecărei pensii. Legea se referă la nivelul total al acestor categorii de cheltuieli și la măsuri care trebuie puse în aplicare prin acte normative.
În plus, pentru 2026 există deja restricții fiscal-bugetare adoptate anterior, inclusiv înghețarea nominală a salariilor și pensiilor, măsuri luate în cadrul programului de consolidare fiscală. Comisia Europeană menționează aceste măsuri în prognoza sa economică din primăvară.
Legea conține și o excepție pentru existența unor circumstanțe extraordinare, dacă neaplicarea anumitor măsuri nu pune în pericol sustenabilitatea datoriei publice pe termen mediu și lung.
Comisia Europeană estimează că datoria va continua să crească
Depășirea pragului de 60% ar putea să nu fie temporară. Prognoza de primăvară publicată de Comisia Europeană estimează că datoria publică a României va ajunge la 61,6% din PIB la sfârșitul anului 2026 și la 63,4% din PIB în 2027.
Comisia indică drept principale cauze ale creșterii în continuare a datoriei deficitele primare ridicate și cheltuielile cu dobânzile. În același timp, deficitul bugetar este estimat la 6,2% din PIB în 2026 și 5,8% în 2027, după 7,9% în 2025.
Astfel, chiar dacă deficitul ar urma să se reducă, nivelul acestuia rămâne suficient de ridicat pentru ca datoria publică să continue să crească în următorii ani.
