Cele cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național cer retragerea actualului proiect al Legii salarizării și reluarea procesului de elaborare. Sindicatele contestă în special reducerea valorii de referință de la 4.100 la 4.000 de lei și plafonarea sporurilor la 20% din cheltuielile cu salariile.
Poziția comună a fost transmisă sâmbătă, 22 august, de Confederația Națională Sindicală „Cartel ALFA”, CNSLR – Frăția, Confederația Sindicatelor Democratice din România, Confederația Națională Sindicală „Meridian” și Blocul Național Sindical.
„În loc să corecteze dezechilibrele acumulate în sistem și să construiască o salarizare coerentă, predictibilă și echitabilă, noua variantă a proiectului continuă să opereze cu soluții de compromis, să favorizeze anumite categorii și să lase în urmă exact acele sectoare care asigură funcționarea serviciilor publice esențiale”, susțin confederațiile.
Sindicatele contestă valoarea de referință de 4.000 de lei
Una dintre principalele nemulțumiri este reducerea valorii de referință de la 4.100 la 4.000 de lei. Sindicatele susțin că aceasta ar trebui stabilită la nivelul salariului minim pe economie și actualizată anual în funcție de inflație și productivitatea muncii.
Confederațiile afirmă că, pentru unele categorii de angajați, creșterile prevăzute de proiect nu ar acoperi pierderea puterii de cumpărare din ultimii doi ani.
Este criticată și plafonarea sporurilor la 20% din totalul cheltuielilor salariale. Sindicatele dau exemplul spitalelor monospecialitate finanțate integral din venituri proprii, unde consideră că plafonul ar putea împiedica acordarea unor sporuri prevăzute de lege.
Critici pentru sănătate, educație, cultură și administrație
În sănătate, confederațiile invocă deficitul de personal, condițiile de muncă și nivelul de responsabilitate. În educație, acestea cer respectarea angajamentelor asumate după greva generală din 2023 și repoziționarea grilelor pentru cadrele didactice, personalul didactic auxiliar și cel nedidactic.
Sindicatele susțin că problemele salariale rămân și în asistența socială, iar în cultură proiectul ar favoriza funcțiile de conducere în raport cu specialiștii.
În administrația publică, confederațiile spun că unele dintre creșterile prezentate sunt legate de noile trepte pentru funcția de consilier superior și nu ar putea fi obținute de toți salariații.
„În forma actuală, unele categorii primesc corecții, altele sunt menținute, iar altele pierd prin reducerea valorii de referință. În anumite sectoare se creează avantaje pentru funcții sau trepte accesibile unui număr limitat de persoane. Aceasta nu este o lege care elimină inechitățile. Este o lege care le redistribuie”, afirmă cele cinci organizații sindicale.
Sindicatele cer reluarea proiectului de la zero
Confederațiile contestă și modul în care a fost organizat dialogul social, susținând că proiectul le-a fost transmis târziu, iar timpul pentru formularea observațiilor a fost prea scurt pentru o lege care afectează peste un milion de angajați din sectorul public.
Ele pun sub semnul întrebării și negocierea proiectului de către un Guvern demis, apreciind că o reformă cu efecte pe termen lung ar trebui elaborată după instalarea unui Executiv cu puteri depline. Aceasta este poziția sindicatelor, care solicită și clarificarea publică a mandatului în baza căruia sunt purtate negocierile.
Cele cinci confederații cer retragerea actualului proiect, reluarea elaborării după instalarea unui nou Guvern, consultări cu federațiile reprezentative din fiecare sector, stabilirea valorii de referință la nivelul salariului minim și eliminarea mecanismelor despre care spun că pot conduce la plafonarea unor drepturi salariale.
„Nu acceptăm o salarizare construită pe improvizație. Nu acceptăm sacrificarea salariaților pentru o bifă administrativă. Nu acceptăm o reformă făcută fără oameni și împotriva oamenilor”, transmit confederațiile.
Acestea cer ca procesul de elaborare a noii Legi a salarizării să fie reluat integral.
