Autoritatea Electorală Permanentă propune una dintre cele mai importante schimbări ale regulilor de funcționare a partidelor din ultimii ani: înregistrarea și, în mai multe situații, dizolvarea unei formațiuni politice ar urma să fie decise inițial de AEP, nu de Tribunalul București. Instanța ar rămâne însă în procedură, prin posibilitatea contestării hotărârii Autorității la Curtea de Apel București.
Proiectul noii Legi a partidelor politice a fost publicat în transparență decizională pe 21 august. AEP a programat pentru 27 august o dezbatere cu partidele și grupurile parlamentare, iar observațiile pot fi transmise până pe 20 septembrie. Documentul este deocamdată un proiect și nu produce efecte juridice.
AEP ar lua prima decizie, Curtea de Apel ar controla legalitatea
În prezent, pentru principalele cazuri de dizolvare, Ministerul Public cere Tribunalului București încetarea existenței partidului. Tot Tribunalul București gestionează Registrul partidelor politice. Hotărârile pot ajunge ulterior la Curtea de Apel București.
Proiectul AEP schimbă mecanismul. Pentru înregistrarea unui partid, dosarul ar fi analizat de un complet format din cinci angajați ai Autorității, desemnați prin hotărâre AEP. Completul ar organiza o ședință publică și ar formula o propunere motivată, iar AEP ar decide admiterea sau respingerea cererii.
Hotărârea AEP ar putea fi contestată în termen de zece zile la Curtea de Apel București. Instanța ar putea menține decizia Autorității sau ar putea dispune înregistrarea ori respingerea înregistrării partidului, printr-o hotărâre definitivă. Aceeași procedură este prevăzută, în mod corespunzător, și pentru mai multe cazuri de dizolvare.
Pentru ce motive ar putea AEP să dizolve un partid
Curtea Constituțională ar păstra competența în cazurile în care este pusă în discuție constituționalitatea unui partid.
Pentru alte situații, însă, proiectul permite AEP să se autosesizeze sau să fie sesizată de orice persoană interesată. Autoritatea s-ar putea pronunța asupra dizolvării atunci când scopul ori activitatea partidului devin ilicite sau contrare ordinii publice, când sunt folosite mijloace ilicite pentru atingerea scopului, când partidul urmărește un alt scop decât cel prevăzut în statut și program ori în anumite cazuri de activitate politică desfășurată în instituții publice.
Dizolvarea ar putea fi decisă și pentru inactivitate. Proiectul introduce mai multe situații: lipsa unei adunări generale timp de patru ani, lipsa sau nereînnoirea organelor statutare timp de un an, neactualizarea sediului ori a conducerii, nedepunerea situațiilor financiare timp de doi ani, imposibilitatea efectuării controlului finanțării în doi ani consecutivi sau lipsa candidaților la două scrutinuri succesive organizate la termen.
Un alt caz apare pentru partidele deja existente. Acestea ar avea cel mult șase luni de la intrarea în vigoare a noii legi pentru a-și pune statutul și programul în acord cu noile reguli. Nerespectarea termenului este prevăzută în proiect drept motiv de dizolvare pentru inactivitate.
Proiectul mai prevede că, dacă un partid modifică statutul sau programul, nu comunică schimbarea AEP ori modificarea este respinsă definitiv, dar formațiunea continuă să funcționeze potrivit noilor prevederi interne, Autoritatea poate dispune dizolvarea.
Minimum 100 de fondatori, în loc de trei
Și accesul la înființarea unui partid ar deveni mai restrictiv. Proiectul cere minimum 100 de membri fondatori, față de trei în prezent, iar lista trebuie să asigure reprezentarea ambelor sexe.
Fondatorii ar putea fi cetățeni români cu drept de vot, dar și cetățeni ai altor state UE care au domiciliul sau reședința în România și drept de vot.
AEP susține că mutarea procedurilor la Autoritate nu elimină rolul justiției.
