Ritmul de dezvoltare a capacităților fotovoltaice a început să încetinească în Europa, pe fondul limitărilor rețelelor electrice și al capacităților insuficiente de stocare. În acest context, România se remarcă printr-o strategie diferită: dezvoltă mai devreme sisteme de stocare prin baterii, în paralel cu extinderea producției de energie solară.Potrivit datelor SolarPower Europe, în 2025, Uniunea Europeană a adăugat 67,2 GW de capacitate fotovoltaică, cu puțin peste nivelul din anul precedent. Pentru 2026 este estimată o scădere a noilor instalări în principalele state membre, cu excepția Italiei.
Rețeaua electrică, principala problemă a Europei
Una dintre cele mai mari provocări pentru extinderea energiei solare este reprezentată de infrastructura rețelelor electrice.În zilele cu producție solară ridicată, parcurile fotovoltaice pot genera mai multă energie decât poate fi transportată către zonele în care aceasta este consumată sau stocată. În astfel de situații, producătorii pot fi nevoiți să-și reducă producția sau chiar să plătească pentru ca energia excedentară să fie preluată.Fenomenul contribuie la apariția prețurilor negative la energie electrică. În prima jumătate a anului, numărul orelor cu prețuri negative a crescut cu 33% în Germania și cu 237% în Spania, comparativ cu aceeași perioadă din 2024.Operatorii europeni de rețele intenționează să investească sute de miliarde de euro în modernizarea infrastructurii în următorul deceniu.O soluție pentru reducerea congestiei rețelelor este dezvoltarea sistemelor de stocare prin baterii. UE estimează că până în 2030 va avea nevoie de o capacitate de stocare care să poată furniza 150 GW, însă la sfârșitul lui 2025 capacitatea instalată era de numai aproximativ 37 GW.
România, printre țările care se mișcă rapid în privința bateriilor
România începe să se remarce în acest domeniu, deși nu este considerată în mod tradițional o țară-pionier în energia regenerabilă.Antonio Arruebo, analist la SolarPower Europe, explică faptul că România implementează sistemele de stocare relativ devreme în procesul de extindere a energiei solare, spre deosebire de statele care încearcă să rezolve problema bateriilor abia după ce au instalat cantități foarte mari de capacitate fotovoltaică.În ultimii ani, autoritățile au încurajat atât marii producători, cât și proprietarii de locuințe să instaleze baterii împreună cu panourile solare.În timp ce piața europeană a început să dea semne de stagnare, capacitatea fotovoltaică instalată în România a crescut cu 45% în 2025, potrivit datelor citate.Dezvoltarea energiei solare a fost accelerată și de criza energetică declanșată după invazia Rusiei în Ucraina. Prețurile ridicate la electricitate și programele de subvenționare au determinat aproximativ 330.000 de prosumatori să instaleze panouri fotovoltaice.
Aproape 2.000 MWh de capacitate de stocare în România
Pe măsură ce numărul instalațiilor fotovoltaice a crescut, atenția s-a mutat tot mai mult către stocarea energiei.Guvernul a eliminat anul trecut anumite taxe pentru stocarea energiei electrice, iar în luna mai a anunțat redirecționarea a 76 de milioane de euro din subvențiile destinate energiei solare către sisteme de baterii.Până în prima jumătate a anului 2026, aproximativ o treime dintre prosumatori își instalaseră sisteme de stocare, potrivit datelor citate de The Economist.În același timp, instalațiile de stocare a energiei electrice din România au ajuns la aproape 2.000 MWh capacitate și aproape 1.000 MW putere, conform celor mai recente date Transelectrica menționate în material.
Unul dintre cele mai mari proiecte de stocare din Europa va fi construit în România
România încurajează și dezvoltatorii marilor parcuri fotovoltaice să instaleze baterii direct la locul de producție.Unul dintre cele mai importante proiecte este cel de la Ogrezeni, care va combina o capacitate solară de 762 MW cu un sistem de stocare în baterii de 1 GWh.Proiectul ar urma să intre în funcțiune în 2027 și să devină unul dintre cele mai mari sisteme de producție solară și stocare prin baterii din Europa.Potrivit specialiștilor citați, România devine astfel una dintre principalele piețe europene pentru dezvoltarea capacităților de stocare prin baterii.
România preferă să prevină blocajele din rețea
Strategia are însă și un dezavantaj pe termen scurt. Obligativitatea ca anumite proiecte să dispună de conexiuni la rețea și de sisteme de stocare înainte de instalarea panourilor poate încetini ritmul de dezvoltare a capacităților fotovoltaice.România preferă însă această abordare pentru a evita blocajele pe termen lung.Administrația Fondului pentru Mediu a eliminat stimulentele pentru energia solară în favoarea celor destinate bateriilor. În plus, pentru dezvoltatorii de proiecte fotovoltaice a fost majorată suma minimă pe care aceștia trebuie să o depună atunci când solicită racordarea la rețea.Măsura urmărește să descurajeze depunerea unor cereri fără fundament, doar pentru ocuparea unui loc pe listele de așteptare pentru racordare.Problema este întâlnită în mai multe state europene, unde cererile de racordare sunt procesate, în multe cazuri, după principiul „primul venit, primul servit”. Rezultatul este acumularea unui număr mare de proiecte care solicită acces la rețea, fără ca infrastructura existentă să poată susține rapid toate noile capacități.În acest context, România încearcă să dezvolte producția fotovoltaică împreună cu infrastructura necesară pentru stocarea energiei, mizând pe baterii pentru a evita ca extinderea rapidă a energiei solare să genereze, la rândul ei, noi blocaje în rețeaua electrică.
