România s-a numărat printre zonele europene în care temperaturile din august 2026 au fost, în general, cu 3–5°C peste media perioadei 1991–2020, arată cel mai nou raport al serviciului european Copernicus, publicat joi, 10 septembrie.
Abaterile ridicate de temperatură au fost înregistrate și în Franța, Italia, Bosnia și Herțegovina, Croația, Ungaria și în mare parte din Balcani. În România, căldura a fost însoțită de un deficit accentuat de precipitații și de secetă.
La nivel mondial, august 2026 a fost cea mai caldă lună august din datele ERA5, cu o temperatură medie de 16,96°C, cu 0,85°C peste media 1991–2020. Copernicus o plasează, practic la egalitate cu iulie 2023, și în fruntea celor mai calde luni înregistrate vreodată, indiferent de perioada anului.
Situația a fost severă și din punct de vedere hidrologic. Bazinul Dunării s-a aflat sub alertă de secetă, iar fluviul a înregistrat debite excepțional de scăzute. Copernicus arată că nivelurile reduse ale marilor râuri europene au afectat navigația, producția de energie și irigațiile.
România apare și printre țările în care condițiile foarte uscate au favorizat incendiile de vegetație, alături de Serbia, Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru și Spania.
Problemele de pe Dunăre au avut deja efecte directe asupra producției de energie din România. Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă a fost oprită controlat la sfârșitul lunii iulie din cauza nivelului foarte scăzut al fluviului, iar Unitatea 2 a fost oprită pe 13 august, după continuarea scăderii nivelului apei.
