Ministerul Sănătății a identificat mai multe vulnerabilități în sistemul prin care sunt monitorizate stocurile și disponibilitatea medicamentelor și a stabilit 16 măsuri pentru corectarea acestora.
Concluziile apar într-un audit public intern finalizat miercuri, care a vizat activitatea Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România și structurile Ministerului Sănătății cu atribuții în domeniu.
Una dintre principalele probleme identificate este faptul că Sistemul Electronic de Raportare nu este suficient de automatizat pentru a detecta și semnala în timp real riscurile privind stocurile, consumul sau raportările.
Monitorizarea se bazează încă în mare măsură pe analize manuale, sesizări și controale punctuale, ceea ce poate întârzia reacția autorităților în cazul apariției unui deficit.
Auditul arată și că informațiile publice privind discontinuitățile unor medicamente nu sunt întotdeauna complete și actualizate.
Au fost identificate probleme inclusiv în procedurile privind medicamentele pentru nevoi speciale și întârzieri în anumite etape ale autorizării. Ministerul menționează explicit cazul medicamentului Lomustină, unde întârzierile au generat riscul asigurării tardive a cantităților necesare.
O altă problemă este stabilirea necesarului pentru unele programe naționale de sănătate. Potrivit auditului, acesta nu este întotdeauna suficient corelat cu datele privind numărul pacienților, consumul și decontările.
Ministerul arată și că unele documente necesare pentru medicamentele destinate nevoilor speciale nu sunt eliberate în termenele prevăzute de legislație.
Capacitatea de control a ANMDMR este considerată limitată în raport cu numărul unităților monitorizate, iar controalele inopinate sunt puține.
Printre cele 16 recomandări se află introducerea alertelor automate pentru stocurile critice, raportările lipsă sau eronate, actualizarea informațiilor publice privind discontinuitățile, creșterea capacității de control și analizarea posibilității de sancționare a neraportării sau raportării unor date false.
Ministerul Sănătății urmărește trecerea de la un sistem predominant reactiv la unul automatizat, capabil să identifice riscurile înainte ca lipsa unui medicament să afecteze pacienții.
