Rata estimată a erorilor în cheltuirea fondurilor de la bugetul Uniunii Europene a ajuns la 3,8% în 2025, față de 3,6% în anul precedent, potrivit raportului anual publicat joi, 8 octombrie, de Curtea de Conturi Europeană.
Nivelul depășește pragul de semnificație de 2% utilizat de auditorii europeni pentru evaluarea regularității cheltuielilor.
Raportul indică persistența unor probleme privind respectarea regulilor de eligibilitate, achizițiile publice și verificarea modului în care sunt utilizați banii europeni.
Conturile sunt corecte, dar există nereguli în cheltuieli
Curtea de Conturi Europeană a confirmat că situațiile financiare ale Uniunii Europene pentru 2025 oferă o imagine fidelă a poziției financiare.
De asemenea, auditorii nu au identificat erori semnificative în operațiunile privind veniturile bugetare.
În schimb, pentru cheltuielile efectuate din bugetul multianual, instituția a emis o opinie contrară privind legalitatea și regularitatea acestora.
Această concluzie indică existența unor probleme semnificative și generalizate în respectarea regulilor aplicabile cheltuielilor.
Rata estimată a erorilor a crescut cu 0,2 puncte procentuale față de 2024, dar rămâne sub nivelul de 5,6% înregistrat în 2023.
Erorile nu înseamnă automat fraudă
Curtea de Conturi Europeană precizează că rata erorilor nu trebuie confundată cu valoarea fraudelor sau a banilor risipiți.
O cheltuială este considerată afectată de eroare atunci când nu respectă integral regulile europene sau naționale aplicabile.
De exemplu, pot exista probleme privind eligibilitatea beneficiarului, încadrarea cheltuielilor sau respectarea procedurilor de achiziție publică.
Un proiect poate produce rezultate utile chiar dacă anumite cheltuieli au fost efectuate cu încălcarea regulilor.
Frauda presupune existența unei conduite intenționate, care nu poate fi dedusă automat din identificarea unei erori administrative sau financiare.
Probleme și în mecanismul european de redresare
Auditorii au identificat nereguli și în cheltuielile efectuate prin Mecanismul de redresare și reziliență, instrumentul european prin care sunt finanțate reforme și investiții după pandemia de COVID-19.
Pentru acest mecanism, Curtea de Conturi Europeană a emis o opinie cu rezerve.
Instituția a atras atenția asupra unor deficiențe în verificarea îndeplinirii jaloanelor și țintelor, precum și asupra problemelor existente în sistemele de control ale statelor membre.
Aceste constatări sunt importante și pentru România, care beneficiază de finanțări prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Totuși, rata generală de eroare de 3,8% nu reprezintă rata erorilor din România. Auditul european nu stabilește prin acest indicator procente individuale pentru fiecare stat membru.
Comisia Europeană invocă măsurile de control
În reacția la raport, Comisia Europeană a subliniat că erorile constatate nu echivalează automat cu fraude sau cu pierderea integrală a fondurilor.
Instituția a anunțat că, în 2025, controalele și auditurile efectuate împreună cu statele membre au condus la măsuri preventive și corective în valoare de aproximativ 9 miliarde de euro.
Acestea au inclus întreruperi sau suspendări ale plăților și corecții financiare.
Raportul Curții de Conturi Europene va fi utilizat în procedura anuală prin care Parlamentul European examinează modul în care Comisia a gestionat bugetul Uniunii.
Concluziile sunt relevante și pentru negocierile privind viitorul buget european pentru perioada 2028–2034, când vor fi stabilite mecanismele de finanțare și control pentru următorii șapte ani.
