Numărul persoanelor care trăiesc în sărăcie multidimensională a crescut pentru prima dată de la introducerea indicatorului, în 2010, ajungând la aproximativ 1,2 miliarde de oameni. Datele apar într-un raport publicat luni, 12 octombrie, de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și Universitatea Oxford.
Potrivit raportului, numărul persoanelor afectate a crescut cu 51,5 milioane față de evaluarea precedentă, pe o bază de comparație echivalentă.
Cercetarea acoperă 108 țări, cu o populație cumulată de 6,3 miliarde de locuitori. Dintre aceștia, 18,9% trăiesc în sărăcie multidimensională acută.
Peste 600 de milioane de copii trăiesc în sărăcie
Copiii reprezintă mai mult de jumătate dintre persoanele afectate. Aproximativ 617 milioane de copii trăiesc în sărăcie multidimensională, reprezentând 51,5% din total.
Raportul arată că aproape unul din trei copii din țările analizate se confruntă cu această formă de sărăcie.
De asemenea, 83% dintre persoanele afectate locuiesc în mediul rural, unde accesul la educație, servicii medicale, apă potabilă și infrastructură este adesea limitat.
Ce înseamnă sărăcia multidimensională
Indicatorul utilizat de PNUD nu măsoară exclusiv veniturile populației, ci și condițiile în care trăiesc oamenii.
Indicele global al sărăciei multidimensionale analizează zece indicatori grupați în trei domenii: sănătate, educație și condiții de trai.
Sunt evaluate alimentația, mortalitatea infantilă, accesul la educație, electricitate, apă potabilă, instalații sanitare și condițiile de locuire.
O persoană este considerată afectată de sărăcie multidimensională atunci când gospodăria din care face parte înregistrează lipsuri care reprezintă cel puțin o treime din ponderea totală a indicatorilor analizați.
Prin urmare, această formă de sărăcie nu trebuie confundată cu sărăcia monetară, calculată în funcție de venituri.
Africa Subsahariană, regiunea cea mai afectată
Cele mai mari probleme sunt înregistrate în Africa Subsahariană, unde aproximativ 616 milioane de persoane trăiesc în sărăcie multidimensională. Acestea reprezintă 51,4% din populația regiunii.
Evoluțiile diferă însă de la o țară la alta. În Nigeria, după reducerile importante ale sărăciei înregistrate în deceniul precedent, atât proporția, cât și numărul persoanelor afectate au crescut în anii 2020.
În alte state, progresele au continuat. Dintre cele 89 de țări pentru care există date comparative, 33 au reușit să reducă la jumătate valoarea indicelui sărăciei multidimensionale în mai puțin de 15 ani.
În Eswatini, proporția persoanelor afectate a scăzut de la 38,7% la 8% într-un interval de 15 ani. China și Vietnam se numără, de asemenea, printre țările care au înregistrat reduceri rapide ale sărăciei.
Creșterea populației explică o parte din evoluție
Autorii raportului precizează că majorarea numărului persoanelor sărace nu reflectă exclusiv deteriorarea condițiilor de trai.
În 95 de țări pentru care nu au fost disponibile anchete statistice noi, actualizarea estimărilor demografice a contribuit cu 15,8 milioane de persoane la creșterea totalului.
Restul diferenței rezultă din modificări ale incidenței sărăciei, schimbări demografice și diferențe între indicatorii utilizați în anchetele succesive.
Astfel, creșterea numărului persoanelor afectate nu înseamnă automat că sărăcia s-a agravat în fiecare țară analizată.
ONU avertizează că sunt necesare măsuri suplimentare
Alexander De Croo, administratorul PNUD, consideră că noile date reprezintă un avertisment pentru comunitatea internațională.
„Creșterea sărăciei ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru întreaga lume. În spatele acestor cifre sunt 1,2 miliarde de oameni care se confruntă cu lipsuri care se agravează reciproc: foamete, neparticipare la școală și lipsa accesului la apă curată sau electricitate”, a declarat Alexander De Croo.
Raportul arată că obiectivul ONU privind reducerea la jumătate a sărăciei până în 2030 rămâne dificil de realizat, dar nu imposibil.
Datele publicate privesc cele 108 țări incluse în cercetare și nu reprezintă o evaluare a sărăciei din România.
