Premierul Ilie Bolojan și vicepremierul Dragoș Anastasiu au prezentat cele mai importante măsuri din planul de reformă a companiilor de stat, în cadrul unei conferințe susținute la Palatul Victoria, transmisă live de G4Media. Prioritatea: eficiență și transparențăPremierul Bolojan a subliniat rolul esențial al companiilor de stat în economie și a evidențiat impactul direct asupra bugetului național: „fiecare economie, fiecare serviciu mai bun, fiecare profit suplimentar înseamnă o creștere a capacității noastre de investiții sau aport la bugetul de stat”. El a mulțumit vicepremierului Anastasiu, care a coordonat grupul de lucru responsabil de memorandumul ce urmează să fie aprobat în ședința de guvern din această săptămână, și a anunțat modificări legislative menite să consolideze guvernanța corporativă .Printre schimbări se numără:
- Publicarea completă, la nivel de ministere, a datelor despre gestionare: administratori, indicatori economici și performanță.
- Revizuirea numărului de membri în consilii și plafonarea câștigurilor lor.
- Stabilirea unor indicatori de performanță relevanți, asumați de toți cei aflați la conducere.
- Consolidarea AMEPIP, agenția responsabilă cu monitorizarea companiilor de stat, pentru a deveni operațională și eficientă până la finalul verii.
Radiografia companiilor de statVicepremierul Dragoș Anastasiu a detaliat cifrele actuale, bazate pe date centralizate de AMEPIP. Din 1.326 de companii publice, 315 generau 96% din cifra de afaceri totală (13,6 miliarde lei) și absorbeau 173.000 de salariați din totalul de 256.000. Profitul brut însuma 15 miliarde lei, însă, după deducerea subvențiilor (14 miliarde lei), marginea netă rămânea de aproximativ 1 miliard lei .Totodată, 266 de companii au fost pe pierdere, 7 firme generând 2 miliarde lei în pierderi, chiar după subvenții; printre acestea se numără CFR SA, Electrocentrale Craiova, Metrorex sau Complexul Energetic Valea Jiului . La nivel local, circa 300 de companii nu au depus deloc date financiare, iar aproape 250 au avut cifra de afaceri zero . Măsuri principale propuseDragoș Anastasiu a prezentat o serie de măsuri concrete:
- Reducerea și plafonarea componenței consiliilor de administrație – de exemplu, la regiile autonome se va trece de la până la 5 la doar 3 membri; în companiile mari se propune un minim de 3 și maxim 5 membri.
- Limitarea remunerațiilor – indemnizațiile fixe pentru membrii neexecutivi vor fi reduse de la 3x la 2x salariul mediu din ramură; pentru executivi, se propune 3x fix și 2x variabil.
- Beneficii conexe plafonate – diurne, cazare, indemnizații de concediu etc. se limitează la maximum 10% din salariul fix.
- Extinderea termenelor pentru sancțiuni și crearea unui consiliu consultativ neremunerat la AMEPIP, compus din experți independenți.
- Accelerarea reformei – companiile cu pierderi sau profituri mici vor dispune de 3 luni pentru analiză și încă 3 luni pentru implementarea deciziilor (fuzionare, desființare sau integrare în clustere).
- Focus pe eficiență – raporturi comparative relevă de exemplu diferenţe uriaşe la aeroporturi: la un aeroport românesc cu același număr de pasageri lucrează 1.400 de angajați, față de 780–800 în alte țări.
- Transparență totală – plata subvențiilor, remunerațiile angajaților, arieratele și creanțele vor fi făcute publice.
- Simplificare administrativă – planuri de debirocratizare sunt deja pregătite, urmând să fie prezentate în săptămânile următoare.
Context european și jaloane PNRRAnastasiu a precizat că modificările legislative vor fi agreate în consultare cu Comisia Europeană și OCDE, ținând cont de certificările dobândite anterior și de termenele PNRR. România se confruntă cu o penalizare de 330 milioane euro, pe care trebuie s-o recupereze până la 25 noiembrie . Grup consultativ și transparență totalăVicepremierul a anunțat formarea unui grup consultativ, deschis participării specialiștilor din mediul public și privat. Printre numele menționate se află: Speranța Munteanu, Mihaela Mitroi, Crenguța Leana, Iancu Guda și Anca Grigorescu. Lista completă va fi făcută publică în zilele următoare, garantând transparența procesului .Guvernul își propune un set complex de reforme pentru întreprinderile publice, axate pe eficientizare, guvernanță modernă, transparență și performanță. Prin reducerea subvențiilor nejustificate, optimizarea structurii de conducere și standarde clare de responsabilitate, se urmărește o reală reformă profundă, cu impact direct asupra bugetului și serviciilor publice. Rămâne de văzut dacă voința politică va susține implementarea ambițioasă a acestor măsuri: următoarele luni vor fi decisive pentru viitorul companiilor de stat din România.
