Pachetul de măsuri publicat în dezbatere publică de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și pentru care Guvernul României intenționează să își asume răspunderea în Parlament vizează reducerea cheltuielilor din administrația publică cu 10%, fără afectarea salariilor de bază. Potrivit estimărilor oficiale, economiile realizate în acest an ar urma să depășească 3 miliarde de lei.
Un capitol important al proiectului se referă la reorganizarea structurilor administrative și la noile grile de posturi. Astfel, primăriile localităților cu mai puțin de 4.500 de locuitori vor putea înființa poliție locală doar dacă bugetul local acoperă integral costurile de funcționare. De asemenea, numărul angajaților din cabinetele demnitarilor va fi limitat, cabinetul unui ministru urmând să aibă cel mult trei posturi.
Printre măsurile cu impact major se numără restricționarea numărului de polițiști locali și a consilierilor demnitarilor. Calculul numărului de polițiști locali va fi diferențiat în funcție de mărimea localității. În orașele mici, raportul propus este de un polițist local la 1.200 de locuitori, cu condiția acoperirii integrale a cheltuielilor din bugetul local, în timp ce în municipiul București și în alte județe raportul ar urma să fie de un polițist la 6.500 de locuitori. Aplicarea acestor criterii ar putea conduce la reducerea numărului de polițiști locali în anumite unități administrativ-teritoriale.
Proiectul stabilește și plafoane orientative privind numărul de posturi în funcție de populație, de la 16 posturi în comunele cu 1.500 de locuitori, până la 110 posturi în localitățile cu aproximativ 50.000 de locuitori. În același timp, numărul consilierilor din cabinetele premierului, vicepremierilor, miniștrilor, primarilor și președinților de consilii județene va fi strict limitat, ceea ce ar putea determina reduceri semnificative de personal în prefecturi și primării.
Pachetul de măsuri introduce și sancțiuni pentru autoritățile locale care nu respectă obligația de reducere a cheltuielilor. În situația în care nu sunt realizate economii de 10%, primăriile vor fi obligate să recurgă la disponibilizări. La nivel național, numărul posturilor desființate ar putea ajunge la aproximativ 13.000. Totodată, autoritățile locale care nu se conformează riscă să nu mai primească sume din impozitul pe venit, iar Guvernul va putea interveni în stabilirea nivelului salarial.
Alte economii sunt prevăzute în administrația centrală, inclusiv prin plafonarea salariului președintelui Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice, limitarea salariilor în instituțiile aflate în subordinea MDLPA și reducerea numărului de membri în consiliile de administrație ale Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară și Agenția Națională pentru Locuințe. De asemenea, unele cheltuieli administrative vor fi transferate de la bugetele locale la bugetul Ministerul Apărării Naționale, în cazul centrelor militare.
Proiectul de lege urmărește și eficientizarea administrației publice, prin simplificarea proceselor de descentralizare, reguli mai flexibile privind transferul bunurilor statului, rotația obligatorie a funcțiilor publice sensibile și introducerea evaluărilor multianuale bazate pe competențe. Funcționarii publici vor putea lucra cu timp parțial în două instituții diferite, în anumite condiții.
În ceea ce privește creșterea veniturilor locale, pachetul include măsuri de îmbunătățire a colectării fiscale, precum extinderea executării silite asupra unor indemnizații sociale începând cu anul 2026, interconectarea bazelor de date fiscale și publicarea listelor cu debitori. Autoritățile locale vor primi atribuții decizionale mai largi, inclusiv în domeniul jocurilor de noroc și al taxelor locale suplimentare, și va fi înființat Fondul de Regenerare Locală, finanțat cu până la 5% din veniturile locale.
Proiectul prevede și înăsprirea regimului fiscal pentru construcțiile realizate fără autorizație, cu excepția celor edificate înainte de 1 august 2001. Pentru clădirile ilegale identificate, impozitul va fi majorat cu 100% pe o perioadă de cinci ani, măsura având ca scop descurajarea construcțiilor neautorizate și creșterea veniturilor la bugetele locale. În același timp, persoanele care nu își achită amenzile restante vor putea întâmpina restricții la tranzacțiile imobiliare și la exercitarea dreptului de a conduce, amenzile neachitate fiind majorate etapizat, cu câte 30% după trei și, respectiv, șase luni de întârziere.
