România marchează la 15 ianuarie Ziua Culturii Naționale, dată care coincide cu aniversarea nașterii lui Mihai Eminescu, personalitate centrală a literaturii române moderne. În 2026 se împlinesc 176 de ani de la nașterea poetului, moment care prilejuiește evenimente culturale și reflecții asupra operei și influenței sale în spațiul cultural românesc.
Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoșani, fiind al șaptelea copil al familiei Eminovici. Data nașterii a fost stabilită pe baza registrului de nașteri și botez al bisericii Uspenia, după o perioadă îndelungată în care au existat controverse privind anul exact. Copilăria și-a petrecut-o între Botoșani și Ipotești, mediu care i-a influențat sensibilitatea artistică și interesul pentru literatură și cultură.
Primele studii le-a urmat la Cernăuți, unde a obținut rezultate bune la cursurile primare. Ulterior, a întrerupt studiile liceale și a lucrat ca practicant la Tribunalul din Botoșani și ca funcționar copist la comitetul județean, experiențe care i-au oferit contact direct cu realitățile sociale ale epocii.
Debutul literar a avut loc în 1866, cu poezia „La mormântul lui Aron Pumnul”. În același an, poezia „De-aș avea” a fost publicată în revista „Familia”, sub semnătura Mihai Eminescu, nume adoptat definitiv la propunerea editorului Iosif Vulcan. În paralel, Eminescu a activat în domeniul teatral, ca sufleor, copist de roluri și secretar în trupa actorului Mihail Pascaly, perioadă în care a intrat în contact cu numeroase personalități culturale ale vremii.
Între 1869 și 1872 a urmat cursuri universitare la Viena, iar între 1872 și 1874 și-a continuat studiile la Berlin, ca student extraordinar, beneficiind de sprijinul societății Junimea. În această perioadă, a colaborat cu revista „Convorbiri Literare” și a legat relații cu membri marcanți ai mediului cultural românesc, printre care Titu Maiorescu, Ioan Slavici și Iacob Negruzzi.
După revenirea în țară, Mihai Eminescu a ocupat funcții precum director al Bibliotecii Centrale Universitare din Iași, profesor suplinitor, revizor școlar și redactor la publicații locale. Din 1877, stabilirea la București a coincis cu intensificarea activității publicistice, Eminescu fiind redactor la cotidianul „Timpul”, unde a publicat articole de analiză politică și socială.
În plan literar, această perioadă a fost marcată de apariția unor poezii considerate reprezentative pentru literatura română, între care „Luceafărul” și „Scrisorile”. Opera sa abordează teme precum iubirea, natura, timpul, condiția umană și identitatea națională, îmbinând influențe romantice europene cu elemente ale tradiției românești.
Din 1883, starea de sănătate a poetului s-a deteriorat, fiind internat în mai multe sanatorii din țară și din străinătate. Mihai Eminescu a murit la 15 iunie 1889, la vârsta de 39 de ani, și a fost înmormântat la Cimitirul Bellu din București.
Deși în timpul vieții a publicat un singur volum, „Poesii”, opera sa – poezii, proză și articole – a fost editată și studiată extensiv ulterior, devenind parte esențială a patrimoniului cultural românesc. Poezii precum „Somnoroase păsărele”, „Pe lângă plopii fără soț” sau „Luceafărul” sunt incluse constant în programele școlare și în manifestările culturale dedicate literaturii române.
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale 2026, instituții culturale din întreaga țară organizează spectacole, recitaluri, expoziții și proiecte educaționale dedicate operei eminesciene, atât în spații publice, cât și online. Evenimentele marchează rolul lui Mihai Eminescu în formarea și evoluția culturii române moderne.
