Ministrul Radu Miruță a declarat luni seară că România plătește în prezent dobânzi echivalente cu aproape 3% din Produsul Intern Brut, subliniind necesitatea reducerii cheltuielilor instituțiilor publice pentru a evita majorarea taxelor.Potrivit ministrului, nivelul actual al costurilor cu dobânzile reprezintă o presiune semnificativă asupra finanțelor publice. El a arătat că deciziile privind reducerea cheltuielilor trebuie asumate clar, iar lipsa susținerii acestor măsuri ar presupune, implicit, introducerea unor noi taxe.Întrebat când se va putea verifica în mod concret dacă ministerele și instituțiile publice au redus cheltuielile, Radu Miruță a indicat momentul publicării bugetului. Potrivit acestuia, Ministerul Finanțelor poate verifica în detaliu, în timp real, dacă măsurile de reducere a cheltuielilor au fost aplicate.Ministrul a precizat că un buget construit pe un deficit semnificativ mai mic față de anul precedent ar confirma existența unor reduceri reale de cheltuieli. În lipsa acestora, situația bugetară ar indica menținerea nivelului actual al cheltuielilor.Radu Miruță a mai afirmat că deciziile privind reducerea cheltuielilor trebuie adoptate înainte de elaborarea bugetului, pentru ca acesta să fie fundamentat pe date certe și nu pe ipoteze legate de eventuale decizii ulterioare ale coaliției de guvernare.Referindu-se la discuțiile privind ajustarea cheltuielilor bugetare, ministrul a arătat că acestea nu sunt noi, fiind purtate și în anul precedent, însă, potrivit lui, contextul actual impune trecerea de la discuții la aplicarea efectivă a măsurilor.În ceea ce privește calendarul adoptării pachetului de legi privind reducerea cheltuielilor bugetare, Radu Miruță a declarat că, în cazul în care decizia politică va fi luată la începutul săptămânii viitoare, există posibilitatea ca proiectul să fie adoptat în ședința de Guvern următoare, prin asumarea răspunderii în Parlament. Ulterior, bugetul ar urma să fie construit pe noile date financiare.Ministrul a menționat că opoziția are la dispoziție instrumentele parlamentare prevăzute de lege, inclusiv moțiunea de cenzură, însă a subliniat că, în lipsa reducerii cheltuielilor, alternativele rămân majorarea taxelor sau acumularea unor dezechilibre bugetare suplimentare.
