Cele trei mari federații sindicale din educație resping propunerea privind salarizarea personalului din învățământ prezentată marți, la Palatul Cotroceni. Sindicaliștii susțin că modificările aduse proiectului rezolvă doar parțial unele probleme, dar nu schimbă ceea ce consideră a fi problema principală: nivelul coeficienților de ierarhizare și poziționarea personalului didactic în noua grilă de salarizare.
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater”, care reprezintă peste 300.000 de salariați, spun că proiectul nu asigură profesiei didactice locul pe care îl consideră corespunzător în viitoarea ierarhie salarială a sectorului public.
La întâlnirea de la Palatul Cotroceni au fost prezentate două materiale referitoare la proiectul Legii salarizării.
Unul dintre acestea conține mai multe modificări față de variantele anterioare. Printre ele se numără acordarea unui spor pentru dirigenție de 10%, 15% sau 20% din valoarea de referință de 4.100 de lei, în funcție de numărul de elevi din clasă, precum și modificarea modului de calcul pentru plata cu ora, prin raportarea salariului de bază la 120 de ore.
Pentru învățământul superior au fost propuse unele reechilibrări ale coeficienților pentru personalul didactic de predare și acordarea unui spor de 10% din valoarea de referință de 4.100 de lei pentru activitatea de tutorat.
Ce prevede grila propusă
Al doilea material prezentat la discuții propune o grilă de salarizare care, pentru învățământul preuniversitar, are coeficienți cuprinși între 2,12, pentru profesorul debutant cu studii superioare, și 2,55, pentru profesorul cu studii superioare, grad didactic I și peste 25 de ani vechime, la gradația 0. Grila ar urma să se aplice începând cu 1 septembrie 2028.
În cazul învățământului superior, coeficienții propuși pornesc de la 2,12 pentru asistentul universitar cu o vechime de până la trei ani și ajung la 4,05 pentru profesorul universitar cu peste 25 de ani vechime, la gradația 0. Și această grilă ar urma să fie aplicată de la 1 septembrie 2028.
Sindicatele consideră însă că nivelurile propuse sunt insuficiente și susțin în continuare o grilă cu coeficienți între 2,10 și 2,90 pentru personalul didactic din învățământul preuniversitar.
Pentru învățământul superior, organizațiile sindicale cer coeficienți între 2,25 și 4,05, valori care, potrivit acestora, includ și indemnizația pentru titlul științific de doctor.
Sindicatele cer o nouă abordare a salarizării
Liderii sindicali susțin că discuțiile începute la Cotroceni au continuat la Ministerul Muncii, însă nu s-a ajuns la o soluție privind grila de salarizare.
„Deși unele dintre corecțiile prezentate răspund parțial problemelor semnalate de către federațiile sindicale, acestea nu schimbă problema de fond a proiectului: nivelul coeficienților de ierarhizare și poziționarea personalului didactic în noua grilă de salarizare”, afirmă cele trei organizații.
Sindicatele spun că actualele constrângeri bugetare nu ar trebui să stabilească nivelul final al coeficienților și implicit poziția educației în sistemul public de salarizare.
Acestea invocă și angajamentele asumate de Guvern după greva generală din 2023, când autoritățile au promis reașezarea salarizării din educație astfel încât cariera didactică să devină mai atractivă. Sindicaliștii amintesc și de grila elaborată în 2024, în cadrul discuțiilor de la Ministerul Muncii cu reprezentanții Băncii Mondiale, despre care afirmă că se baza pe principii de ierarhizare diferite de cele ale proiectului actual.
Sindicatele avertizează asupra deficitului de personal
Federațiile susțin că efectele măsurilor adoptate prin Legea nr. 141/2025 sunt deja vizibile în învățământul preuniversitar. Potrivit acestora, numărul cadrelor didactice necalificate a ajuns la aproximativ 6.300.
Sindicaliștii consideră că o nouă grilă salarială care nu oferă o perspectivă clară de evoluție profesională ar putea accentua dificultățile de recrutare și menținere a personalului calificat.
În lipsa unei grile care să răspundă solicitărilor lor, liderii sindicali cer Guvernului să își asume o nouă variantă, iar Parlamentului fie să adopte grilele propuse de sindicate, fie să respingă proiectul actual al Legii salarizării.
