Audierile desfășurate miercuri în Parlament au adus noi informații despre unul dintre cele mai grave incidente cibernetice care au afectat o instituție publică din România. Atacatorii ar fi avut acces la infrastructura informatică a Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară timp de aproximativ 86 de ore înainte ca prezența lor să fie detectată, iar ANCPI primise încă din anii anteriori avertizări privind vulnerabilități ale sistemelor sale.
Datele prezentate la audieri conturează însă o problemă mai largă decât cazul Cadastrului. SRI și DNSC au transmis, în ultimii ani, sute și chiar mii de notificări către instituțiile publice privind vulnerabilități informatice. Problema care se pune acum este în ce măsură aceste avertismente au fost urmate de măsuri concrete și cine trebuia să verifice dacă problemele semnalate au fost într-adevăr remediate.
Ședința comună a Comisiilor pentru tehnologia informației din Camera Deputaților și Senat a fost convocată special pentru analizarea atacului din luna iulie. Au fost chemați reprezentanți ai ANCPI, DNSC, STS, Centrului Național Cyberint din SRI, Autorității pentru Digitalizarea României și Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.
1.304 avertizări ale SRI
Una dintre informațiile care au atras cea mai mare atenție după audieri este cifra de 1.304 de informări transmise de SRI în legătură cu vulnerabilități informatice.
Generalul Anton Rog, reprezentantul Centrului Național Cyberint, a declarat că în 2025 au fost transmise 233 de informări către instituțiile guvernamentale, iar în 2026 au fost transmise 1.304 informări către diverse instituții care prezentau vulnerabilități.
„233 de informări în 2025 către tot arcul guvernamental […] și 1.304, în 2026, informări către diverse instituții cu vulnerabilități”, a declarat Anton Rog în cadrul audierilor.
Atacul a fost observat abia pe 14 iulie
Unul dintre cele mai grave elemente este timpul necesar pentru detectarea atacului.
Analiza tehnică a incidentului plasează accesul inițial al atacatorilor în infrastructura ANCPI în 10 iulie 2026, în jurul orei 15:23, în timp ce personalul IT al Agenției a constatat incidentul în 14 iulie, în jurul orei 05:45.
Rezultă un interval de aproximativ trei zile și 14 ore, adică peste 86 de ore, în care atacatorii s-au putut deplasa prin infrastructura informatică fără ca incidentul să fie detectat.
Informația privind cele aproximativ 86 de ore a fost reluată și în urma audierilor din Parlament, fiind atribuită declarațiilor reprezentanților ANCPI.
Documentația tehnică apărută până acum indică existența unor aplicații neactualizate, vulnerabilități cunoscute și deficiențe în colectarea centralizată a jurnalelor informatice. Atacatorii au reușit să avanseze către infrastructura de virtualizare, să șteargă sau să cripteze mașini virtuale și să afecteze copiile de siguranță.
La numai câteva zile după incident, directorul DNSC, Dan Cîmpean, declara că atacul nu fusese unul de o complexitate excepțională și că putea fi prevenit dacă vulnerabilitățile semnalate ar fi fost remediate.
El arăta că atacatorii exploataseră probleme asupra cărora existaseră deja notificări.
.
Zeci de milioane de lei cheltuite pentru mentenanța sistemelor informatice
Problema este cu atât mai importantă cu cât ANCPI a cheltuit sume semnificative pentru întreținerea infrastructurii informatice.
O investigație Public Record a identificat cheltuieli de aproximativ 68 de milioane de lei pentru mentenanța sistemelor informatice în ultimii opt ani, precum și trei contracte de mentenanță aflate încă în derulare la momentul atacului. În unele dintre documentațiile contractuale apăreau inclusiv obligații privind testarea securității sau intervenția în cazul incidentelor.
Aproape o lună de blocaj
Efectele atacului nu au rămas la nivelul infrastructurii IT.
ANCPI anunța pe 15 iulie că toate sistemele informatice gestionate de instituție, inclusiv e-Terra și serviciile de e-mail, erau nefuncționale. Agenția caracteriza incidentul drept cea mai amplă întrerupere tehnică din istoria sa.
Aplicația e-Terra, esențială pentru operațiunile cadastrale și tranzacțiile imobiliare, a fost repornită etapizat abia pe 11 august, la aproape patru săptămâni după constatarea incidentului.
La momentul atacului existau aproximativ 94.000 de cereri în curs de soluționare, pentru care ANCPI a fost nevoită să prelungească termenele.
Volumul acumulat arată amploarea efectului asupra cetățenilor, notarilor, executorilor, experților cadastrali, băncilor și pieței imobiliare. Numai între 11 și 19 august, după repornirea sistemului, au fost înregistrate 329.476 de cereri, dintre care 279.242 fuseseră soluționate până la 20 august.
Baza centrală cu proprietățile nu ar fi fost afectată
În primele zile după atac, ANCPI a transmis că datele administrate de instituție erau în siguranță.
Guvernul a nuanțat ulterior explicația. Pe 27 iulie, Executivul preciza că baza centrală care conține evidența proprietăților și a drepturilor reale asupra imobilelor nu fusese afectată și că nu existau dovezi că atacatorii ajunseseră la aceasta.
În schimb, în cazul platformei ePay, Guvernul recomanda utilizatorilor să își schimbe parola și arăta că investigația urma să stabilească exact dacă și în ce măsură datele utilizatorilor fuseseră afectate.
Prin urmare, afirmația generală că „niciun fel de date nu au fost compromise” trebuie tratată cu precauție. Ceea ce autoritățile au confirmat clar este că baza centrală cadastrală nu prezenta dovezi de compromitere.
Controversa Cloudului Guvernamental
Audierile au readus în discuție și migrarea sistemului e-Terra în Cloudul Guvernamental.
USR susține că reprezentanții Autorității pentru Digitalizarea României ar fi afirmat în martie 2026 că e-Terra fusese deja migrată, în timp ce situația constatată după atac ar fi arătat contrariul. USR acuză ADR că ar fi prezentat informații false.
Aceasta este, în acest moment, o acuzație politică și trebuie prezentată ca atare.
Un fapt verificabil separat este că Guvernul anunța pe 30 iulie, după atac, că reconstrucția infrastructurii și „migrarea aplicației e-Terra în Cloudul Guvernamental au fost finalizate”.
Pe 11 august, la repornirea e-Terra, Executivul preciza explicit că aplicația funcționa în acel moment în Cloudul Guvernamental.
Pentru stabilirea exactă a contradicției invocate de parlamentarii USR este însă necesară confruntarea acestor date cu documentul sau declarația exactă făcută de ADR în luna martie.
Problema depășește ANCPI
Audierile au mai scos la iveală dimensiunea vulnerabilităților existente în administrația publică.
Potrivit datelor prezentate și preluate de USR, DNSC ar fi transmis în 2026 notificări către aproximativ 2.400 de instituții publice, în care ar fi fost semnalate peste 40.000 de vulnerabilități. Centrul Național Cyberint transmisese, la rândul său, sute de informări în anii precedenți.
Datele arată că atacul asupra ANCPI nu s-a produs într-un sistem despre care nimeni nu știa că este vulnerabil.
Existau avertizări. Existau vulnerabilități cunoscute. Existau contracte de mentenanță și securitate. Iar după intrarea atacatorilor în infrastructură au trecut aproximativ 86 de ore până la detectarea incidentului.
Ceea ce mai trebuie stabilit este lanțul exact al responsabilităților: cine a primit avertizările, cine trebuia să remedieze vulnerabilitățile, ce lucrări au fost realizate în baza contractelor de mentenanță și de ce sistemele de monitorizare nu au detectat mai repede intruziunea.
Cazul ANCPI devine astfel nu doar ancheta unui atac cibernetic, ci un test pentru modul în care statul român gestionează securitatea propriilor sisteme informatice.
