Blocul Național Sindical (BNS) susține că majorarea salariului minim brut, intrată în vigoare la 1 iulie după ce a fost aplicată cu o întârziere de șase luni, nu acoperă pierderea de putere de cumpărare acumulată de angajații cu venituri mici.
Potrivit sindicaliștilor, Legea nr. 283/2024 prevedea ca noul salariu minim să fie stabilit cu aplicare de la 1 ianuarie 2026. BNS afirmă că aproximativ 1,76 milioane de salariați au fost afectați de amânarea majorării, iar Guvernul a ales nivelul minim rezultat din formula prevăzută de lege.
Sindicatul susține că, în ultimul an și jumătate, angajații remunerați cu salariul minim au pierdut aproximativ 340 de lei lunar din puterea de cumpărare, echivalentul unei scăderi de circa 13%. Potrivit calculelor prezentate, inflația din 2025 și din primul semestru al anului 2026 a erodat semnificativ valoarea veniturilor, iar reducerea deducerii fiscale de la 300 la 200 de lei diminuează efectul majorării salariale.
BNS afirmă că întârzierea majorării salariului minim a fost folosită de Guvern ca măsură de sprijin pentru mediul de afaceri, în contextul deciziilor fiscale și economice adoptate în ultima perioadă, costurile fiind suportate de salariații cu cele mai mici venituri.
„Blocul Național Sindical transmite încă de pe acum viitorului Guvern că, pentru a recupera erodarea puterii de cumpărare acumulată în ultimii doi ani și pentru a respecta principiile care stau la baza mecanismului european de stabilire a salariului minim adecvat, valoarea salariului de bază minim brut pe țară trebuie stabilită la 5.000 de lei, începând cu 1 ianuarie 2027.”
BNS mai arată că România continuă să se numere printre statele Uniunii Europene cu un nivel ridicat al sărăciei în muncă și solicită ca viitoarele negocieri privind salariul minim pentru anul 2027 să țină cont de inflația reală și de mecanismele prevăzute în legislația națională și europeană.
