Șeful Serviciului de Protecție și Pază, Lucian Pahonțu, a respins luni seară acuzațiile privind o presupusă implicare a sa în reprimarea manifestațiilor din decembrie 1989 și în violențele din timpul Mineriadei din iunie 1990, potrivit unei anchete Recorder.
Pahonțu susține că nu a desfășurat activități care să poată fi încadrate drept „poliție politică” și afirmă că parcursul său profesional a fost verificat în repetate rânduri de instituțiile abilitate, inclusiv la numirea în funcția de director al SPP.
„Resping cu fermitate orice acuzație de implicare în reprimarea violentă a manifestațiilor”, a transmis Lucian Pahonțu.
Șeful SPP spune că, în decembrie 1989, era locotenent și comandant al unui pluton de transmisiuni din cadrul Trupelor de Securitate. El susține că, în noaptea de 21 spre 22 decembrie, militarii aflați în subordinea sa nu au avut contact direct cu revoluționarii și nu aveau muniția asupra lor.
În privința evenimentelor din 13–14 iunie 1990, Pahonțu afirmă că el și militarii din subordinea sa au rămas în cazarmă și că documentele aflate în arhiva Jandarmeriei Române ar confirma acest lucru. Potrivit relatării sale, unitatea a fost trimisă în Piața Universității abia pe 15 iunie.
Lucian Pahonțu spune că se așteaptă ca verificările Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității să clarifice acuzațiile care îl vizează.
Cazul a provocat în ultimele zile și reacții politice. Președintele Nicușor Dan a afirmat că Pahonțu nu se află în situația unei persoane care a participat la reprimarea manifestațiilor, în timp ce Ilie Bolojan a cerut clarificarea faptelor și s-a pronunțat pentru limitarea mandatelor în funcții care pot acumula o putere foarte mare. Luni, Sorin Grindeanu a declarat că șeful SPP trebuie să clarifice aspectele semnalate public.
