Un sondaj sociologic realizat recent în Republica Moldova indică faptul că 44% dintre respondenți ar vota pentru unirea cu România, dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum pe această temă. Potrivit datelor citate de News.ro, 39,2% s-ar opune unirii, 9,4% nu ar participa, 6,7% sunt indeciși, iar 0,8% nu au răspuns.
În rândul diasporei moldovenești, sprijinul pentru unire este mai ridicat: 60,8% dintre respondenți ar vota „DA”, 24,3% „NU”, 9,7% nu ar participa, 4% nu s-au decis, iar 1,1% nu au oferit un răspuns. Datele au fost preluate și de Radio Moldova.
În ceea ce privește percepția avantajelor, 37% dintre respondenții din Republica Moldova consideră că unirea ar aduce mai multe beneficii, în timp ce 33% anticipează mai multe dezavantaje. În diaspora, 52,1% dintre cei intervievați apreciază că avantajele ar prevala.
Printre beneficiile invocate se numără creșterea pensiilor și salariilor, accesul mai facil pe piața muncii, libera circulație și dezvoltarea economică. Principalul dezavantaj indicat este pierderea suveranității și independenței, urmat de posibile tensiuni interetnice și deteriorarea relațiilor cu Rusia.
Referitor la orizontul de timp, cei care susțin unirea consideră, cel mai frecvent, că aceasta ar putea fi realizată „în următorii 2–4 ani”.
Sondajul evidențiază și o creștere a identității naționale românești. Aproximativ 15% dintre respondenții din Republica Moldova se declară etnici români și circa 65% etnici moldoveni. În diaspora, proporția celor care se declară români este de aproximativ 32%. În ceea ce privește limba vorbită, 44,2% dintre respondenții din țară indică limba română, iar 40% limba moldovenească, în timp ce în diaspora aproximativ 72% declară că vorbesc româna.
Potrivit concluziilor cercetării, susținerea pentru unire este diversă în Republica Moldova și majoritară în diaspora, care este descrisă ca fiind mai pro-unionistă și mai bine informată. Autorii studiului apreciază că o campanie de informare ar putea crește sprijinul pentru unire cu până la 14 puncte procentuale, iar motivația economică predomină în fața celei identitare.
Sondajul a fost realizat în perioada 12–23 martie 2026 pe un eșantion de 1.078 de respondenți din Republica Moldova și 252 din diaspora. Marja de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.
