În contextul extinderii tehnologiilor digitale, în care telefoanele pot fi deblocate prin recunoaștere facială, aplicațiile bancare folosesc autentificarea biometrică, iar camerele din spațiile publice pot identifica persoane automat, informațiile biometrice devin tot mai utilizate, dar și tot mai sensibile din punct de vedere al securității.
Specialiștii în securitate IT atrag atenția că, spre deosebire de parole, datele biometrice sunt permanente, iar compromiterea lor poate avea consecințe pe termen lung, de la fraude financiare până la pierderea anonimatului. În aceste condiții, protejarea acestor informații este considerată esențială.
Datele biometrice reprezintă trăsături unice ale unei persoane, utilizate pentru identificare sau autentificare. Acestea pot fi împărțite în două categorii principale: caracteristici fizice și caracteristici comportamentale. În prima categorie intră amprentele digitale, trăsăturile faciale, irisul, retina, vocea sau tiparul venelor. În majoritatea sistemelor moderne nu este stocată imaginea propriu-zisă, ci un șablon matematic generat pe baza acestor trăsături.
Specialiștii subliniază că, în cazul în care un astfel de șablon este compromis, acesta nu poate fi „resetat” sau schimbat, așa cum se întâmplă cu o parolă. Caracteristicile comportamentale, precum modul de tastare, felul în care este ținut telefonul sau tiparul de mers, sunt tot mai frecvent folosite de sisteme inteligente pentru confirmarea identității sau detectarea activităților suspecte.
Printre principalele riscuri asociate datelor biometrice se numără furtul de identitate, fraudele financiare, utilizarea tehnologiilor deepfake și extinderea sistemelor de supraveghere. Specialiștii avertizează că, în cazul compromiterii unei baze de date biometrice, consecințele pot fi de lungă durată, deoarece aceste informații nu pot fi schimbate.
În domeniul financiar, autentificarea biometrică este utilizată tot mai des în aplicațiile bancare. Dacă datele biometrice sunt combinate cu alte informații personale, precum codul numeric personal sau datele bancare, riscul de fraudă crește semnificativ.
De asemenea, tehnologiile de tip deepfake pot genera imagini sau înregistrări audio-video convingătoare, folosind material disponibil online, ceea ce permite realizarea unor fraude complexe sau manipulări.
În spațiul public, sistemele de recunoaștere facială transformă camerele video în instrumente de identificare, iar, în lipsa unor politici clare de utilizare a datelor, există riscul folosirii abuzive a acestor tehnologii.
Pentru reducerea riscurilor, specialiștii recomandă utilizarea autentificării multifactor, care combină biometria cu o parolă sau PIN și cu un dispozitiv fizic. De asemenea, este indicată folosirea dispozitivelor care stochează datele biometrice local, în module securizate, fără a le transmite către servere externe.
Alte măsuri recomandate includ verificarea atentă a permisiunilor acordate aplicațiilor, instalarea acestora doar din surse oficiale și actualizarea constantă a dispozitivelor, pentru corectarea vulnerabilităților de securitate.
Specialiștii amintesc că reglementări precum GDPR oferă drepturi privind accesul, portabilitatea și ștergerea datelor personale, inclusiv a celor biometrice, și subliniază că securitatea nu presupune renunțarea la tehnologie, ci utilizarea acesteia în mod responsabil. Protejarea datelor biometrice devine astfel o componentă esențială a identității digitale.
