Călin Georgescu, tot mai adânc în cercul penal: de la instigare la complicitate într-un dosar de atentat la ordinea constituțională

Fostul candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, a fost chemat luni dimineață la Parchetul General, în dosarul care vizează o grupare de mercenari coordonată de Horațiu Potra și acuzată că a pus la cale acțiuni împotriva ordinii constituționale. Procurorii au decis să-i schimbe încadrarea juridică, adăugând noi capete de acuzare.Conform unui comunicat transmis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Georgescu este acum urmărit penal pentru complicitate la tentativă de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și pentru comunicarea de informații false, în formă continuată. Inițial, era acuzat de instigare la astfel de fapte, dar ancheta a evoluat după ce 18 membri ai grupării lui Potra au fost audiați vineri.Călin Georgescu a petrecut aproximativ 30 de minute în sediul Parchetului General, unde a fost informat oficial cu privire la noua încadrare. În fața instituției s-au strâns zeci de susținători, în timp ce jandarmii au asigurat un dispozitiv de securitate sporit, semn al tensiunii generate de acest dosar.Potrivit surselor judiciare, procurorii susțin că Georgescu, alături de apropiați, ar fi pus la punct planul de infiltrare a mercenarilor în protestele izbucnite după anularea alegerilor prezidențiale. Scopul: destabilizarea ordinii publice și generarea de haos. Conform anchetei, aceste discuții ar fi avut loc într-o întâlnire conspirativă desfășurată la o fermă din Ciolpani.În paralel, Călin Georgescu este deja trimis în judecată într-un alt dosar, în care este acuzat de promovarea în public a cultului unor persoane condamnate pentru genocid, crime contra umanității și crime de război. În aceeași speță este acuzat și de propagarea, în formă repetată, a unor idei fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.Dacă va fi găsit vinovat pentru faptele din dosarul actual, Georgescu riscă între 6 și 13 ani de închisoare. Este un caz care reamintește cât de subțire poate fi linia dintre discursul radical și punerea în practică a unor planuri ce amenință fundamentele statului de drept.