Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) este așteptată să se pronunțe joi, 3 septembrie, în procesul intentat Guvernului și Ministerului Finanțelor pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților. Miza financiară a dosarului este estimată la aproximativ un miliard de euro.
Procesul se află în faza de recurs, după ce Curtea de Apel București a admis, pe 5 mai, acțiunea formulată de Înalta Curte și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să achite drepturile salariale restante rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Potrivit deciziei instanței de fond, Executivul trebuie să pună în aplicare hotărârea în termen de zece zile de la rămânerea definitivă a acesteia. În cazul întârzierii, Guvernul și Ministerul Finanțelor riscă penalități de 1% pe zi din suma datorată, precum și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.
ÎCCJ invocă dreptul de proprietate al magistraților
În cererea de chemare în judecată, semnată de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, instanța supremă susține că neexecutarea, de mai bine de zece ani, a unor hotărâri judecătorești definitive încalcă dreptul de proprietate al magistraților care dețin titluri executorii.
ÎCCJ mai susține că refuzul plății sumelor afectează principiul separării puterilor în stat și autoritatea hotărârilor judecătorești.
În timpul procesului, reprezentantul Guvernului a solicitat sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate privind mai multe prevederi ale Legii contenciosului administrativ.
Executivul dorește ca CCR să stabilească dacă o instanță poate obliga Guvernul să aloce fonduri suplimentare prin rectificare bugetară și dacă este constituțional ca instanțele să stabilească drepturi salariale peste limitele aprobate prin legea bugetului.
Guvernul a solicitat, de asemenea, sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară și suspendarea procesului până la pronunțarea unei decizii de către instanța europeană.
Bolojan a sesizat CCR pentru un conflict constituțional
Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte.
Bolojan a susținut că instanța s-ar fi substituit puterilor executivă și legislativă în ceea ce privește materia bugetară.
„Un aspect pe care l-am decis în ședința de Guvern a fost sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție”, a declarat Bolojan, susținând că instanța și-ar fi depășit sfera de competență în ceea ce privește gestionarea finanțelor publice.
Premierul a invocat prevederile Legii finanțelor publice și ale Codului administrativ, potrivit cărora elaborarea bugetului, rectificările bugetare și alocarea sumelor din Fondul de rezervă sunt atribuții ale Guvernului și Parlamentului.
Restanțele provin din majorări salariale retroactive
În proiectul de buget transmis Parlamentului în martie, Ministerul Finanțelor a prevăzut aproape 5 miliarde de lei pentru ÎCCJ în 2026, cu aproximativ 50% mai mult decât în anul precedent. Potrivit sursei, banii urmau să acopere inclusiv plata drepturilor salariale restante rezultate din hotărâri judecătorești.
Restanțele au apărut după ce, în 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea cu 25% a salariilor judecătorilor și procurorilor, pentru alinierea la decizii pronunțate anterior de instanțe. Majorările se aplică retroactiv începând din 2018.
Ulterior, Guvernul a decis amânarea unei părți din aceste plăți, fondurile fiind redirecționate către un pachet de ajutoare sociale în valoare de 1,1 miliarde de lei, promovat de PSD.
