Abuzul sexual asupra copiilor rămâne una dintre cele mai grave forme de violență, iar victimele se confruntă adesea cu tăcerea prelungită, fie din teamă, fie din rușine. În acest timp, mulți agresori scapă nepedepsiți, mai ales când faptele se prescriu. În acest context, Parlamentul European face un pas important pentru schimbarea regulilor.
În plenul din perioada 16-19 iunie, europarlamentarii au susținut cu putere o poziție în privința actualizării directivei europene privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor. Deși nu este încă o lege definitivă, această poziție va fi punctul de plecare pentru negocierile cu Consiliul UE, care încep pe 23 iunie. Propunerile vizează pedepse mai aspre, eliminarea termenelor de prescripție pentru aceste infracțiuni, noi reguli legate de consimțământul minorilor și extinderea definițiilor legale, astfel încât legea să se adapteze și abuzurilor din mediul digital.
Pedepse mai dure și eliminarea prescripției
Parlamentul propune sancțiuni mai severe pentru infracțiunile sexuale care implică minori, inclusiv pentru situațiile în care persoanele, chiar dacă au depășit vârsta legală a consimțământului, nu oferă un consimțământ liber și neîngrădit. Sunt vizate și fapte precum recrutarea minorilor pentru exploatare sexuală, distribuirea sau posesia de materiale cu conținut abuziv, precum și recompensele oferite pentru astfel de acte.
Un element cheie este eliminarea termenelor de prescripție, înțelegându-se că multe victime vorbesc despre abuzuri abia după mulți ani, uneori în viața adultă. Astfel, dreptul de a depune plângere sau de a cere despăgubiri nu va mai fi limitat în timp, pentru a asigura accesul real la justiție.
Extinderea definițiilor pentru abuzurile digitale
Noile reguli vor include în mod expres și imaginile sau videoclipurile create cu ajutorul inteligenței artificiale, chiar dacă nu implică copii reali, dar care prezintă situații credibile de abuz. Se va ține cont și de tehnologii precum realitatea virtuală sau augmentată și de instrumentele digitale folosite pentru ademenirea minorilor, precum chatbot-uri sau avatare.
Clarificări privind consimțământul minorilor
Parlamentul introduce o definiție clară pentru consimțământul minorilor care au depășit vârsta legală. Se exclud relațiile consensuale între persoane cu vârste apropiate, atâta timp cât nu există dezechilibru de putere sau abuz de încredere. În schimb, dacă un adult se preface că are o vârstă apropiată pentru a induce în eroare un minor, aceasta va fi o circumstanță agravantă.
Sprijin complet pentru victime: modelul Barnahus
Un alt punct important este asigurarea unui sprijin real pentru victime, care ar urma să beneficieze gratuit de servicii medicale, psihologice și juridice adaptate nevoilor și vârstei lor, indiferent dacă au depus plângere. Se recomandă implementarea modelului Barnahus, care oferă toate aceste servicii într-un singur loc, reducând astfel retraumatizarea și facilitând accesul la justiție. Suportul ar putea continua și după ce victimele devin adulte, în funcție de necesități.
Instrumente și colaborare pentru prinderea agresorilor
Parlamentul sprijină utilizarea anchetelor sub acoperire și a supravegherii digitale pentru identificarea infractorilor, precum și întărirea cooperării între statele membre și organismele europene. ONG-urile vor putea avea un rol activ în prevenție, raportare și sprijin pentru victime.
Susținerea europarlamentarilor români
Poziția a fost adoptată cu o majoritate covârșitoare: 599 voturi pentru, 2 împotrivă și 62 de abțineri. Printre cei care au votat „pentru” se numără și europarlamentarii români din principalele grupuri politice, în timp ce câțiva s-au abținut.
Ce urmează pentru România
Odată ce directiva va fi adoptată oficial după negocierile cu Consiliul UE, România va trebui să își adapteze legislația națională. În prezent, legea românească prezintă lacune, în special în ceea ce privește infracțiunile digitale și consimțământul, precum și în furnizarea unui sprijin integrat victimelor. Modelul Barnahus nu este încă aplicat, iar serviciile gratuite de consiliere psihologică și juridică sunt insuficiente sau fragmentate.
Această directivă europeană reprezintă astfel o oportunitate importantă pentru România de a îmbunătăți semnificativ protecția copiilor, prin măsuri de prevenție, sancțiuni eficiente și sprijin real pentru victime.
