România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din produsul intern brut, nivel mai redus cu 0,7 puncte procentuale față de ținta programată de 8,4%, potrivit unor declarații făcute de Gabriela Horga, președinta Comisiei de buget-finanțe din Senat.
Senatoarea susține că rezultatul a fost obținut în condițiile în care bugetul pentru anul 2025 a fost elaborat de guvernarea anterioară, condusă de Marcel Ciolacu, și nu de actualul executiv. Potrivit acesteia, bugetul ar fi fost construit pe estimări nerealiste de venituri și pe subevaluarea cheltuielilor publice.
Gabriela Horga a precizat că Ilie Bolojan a preluat mandatul de prim-ministru în a doua parte a anului 2025 și că, în acest interval, ar fi fost adoptate măsuri de stabilizare a cheltuielilor și de creștere a veniturilor bugetare. Conform declarațiilor sale, reducerea deficitului s-a realizat în paralel cu plata pensiilor și salariilor majorate anterior, continuarea investițiilor publice, cofinanțarea proiectelor europene, achitarea concediilor medicale restante și finanțarea cheltuielilor din domeniul apărării.
În același context, senatoarea PNL l-a criticat pe fostul ministru al Finanțelor, Adrian Câciu, acuzându-l că ar fi prezentat date bugetare eronate în spațiul public pentru a justifica politicile financiare aplicate în perioada 2023–2025. Horga a mai afirmat că, la momentul învestirii actualului prim-ministru, deficitul bugetar ajunsese deja la aproximativ 70 de miliarde de lei, peste nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului precedent.
De cealaltă parte, președintele Partidul Social Democrat, Sorin Grindeanu, a transmis că nu ar trebui prezentat drept un succes un deficit bugetar mai mic decât cel asumat în fața Comisiei Europene, în condițiile în care reducerea acestuia ar fi fost obținută prin diminuarea investițiilor și majorarea taxelor și impozitelor.
Datele finale privind execuția bugetară pe anul 2025 urmează să fie confirmate prin raportările oficiale ale Ministerului Finanțelor și prin evaluările instituțiilor europene.
