Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu Moldovan, afirmă că în sistemul sanitar există atât fraude directe, cât și mecanisme de finanțare care duc la utilizarea ineficientă a fondurilor. Printre neregulile descoperite în urma controalelor se numără internări și consultații fictive, dar și situații în care au fost raportate servicii medicale pentru persoane care decedaseră.
Invitat la Digi24, șeful CNAS a explicat că, în opinia sa, cheltuielile nejustificate din sănătate pot fi împărțite în două categorii: fraudele propriu-zise și fondurile utilizate ineficient în anumite segmente ale sistemului medical.
Moldovan a citat estimări din literatura de specialitate potrivit cărora fraudele din sistemele de asigurări sociale de sănătate pot reprezenta între 5% și 10% din totalul cheltuielilor, precizând însă că în România nu există, în prezent, o evaluare exactă a fenomenului.
O altă problemă identificată de președintele CNAS este modul în care sunt finanțate spitalele. Potrivit acestuia, serviciile medicale sunt decontate în prezent la valori care nu acoperă întotdeauna costurile reale, iar diferența este compensată prin mecanisme suplimentare de finanțare.
Un astfel de mecanism este reprezentat de așa-numitele „influențe salariale”, introduse inițial pentru acoperirea majorărilor salariale din sistemul sanitar. Moldovan susține că acestea au ajuns să reprezinte sume comparabile cu finanțarea propriu-zisă a serviciilor spitalicești.
Potrivit datelor prezentate de acesta, serviciile medicale furnizate de spitalele publice și private sunt finanțate cu aproximativ 17 miliarde de lei, în timp ce alte peste 17 miliarde de lei sunt alocate prin mecanismul influențelor salariale.
În opinia șefului CNAS, acest sistem poate menține structuri și costuri care nu sunt întotdeauna corelate cu activitatea medicală efectiv desfășurată sau cu nevoile actuale ale pacienților.
Internări și consultații fictive
Horațiu Moldovan a relatat și mai multe situații descoperite în urma controalelor efectuate de casele de asigurări de sănătate. Printre acestea se află cazuri în care pacienții figurau ca fiind internați mai multe zile, deși în realitate nu se aflau în spital.
În unele situații, pacienții ajungeau la unitățile de primiri urgențe, iar ulterior în sistemul informatic apăreau internări continue cu o durată de cinci până la șapte zile.
Potrivit președintelui CNAS, astfel de practici permit unor unități medicale să primească bani pentru servicii care nu au fost efectiv prestate sau să raporteze un număr mai mare de servicii decât cele acordate în realitate.
Moldovan a oferit și exemplul unor unități medicale în care pacienți aflați în situații vulnerabile erau programați în avans pentru consultații și investigații. Ulterior, serviciile erau raportate automat către sistemul asigurărilor de sănătate, chiar dacă pacienții nu mai beneficiaseră de acestea.
Un control a scos la iveală situația după ce autoritățile au constatat că în evidențele respective figurau persoane care între timp decedaseră. Moldovan a precizat că acesta este doar unul dintre mecanismele identificate și că nu poate oferi detalii despre toate metodele de fraudare, deoarece unele dintre verificări sunt derulate împreună cu instituțiile abilitate.
Critici privind prețurile medicamentelor
Președintele CNAS a criticat și modul în care sunt stabilite prețurile medicamentelor și criteriile prin care acestea ajung pe listele de medicamente compensate și gratuite.
Potrivit acestuia, Ministerul Sănătății stabilește prețurile, iar Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale realizează evaluările necesare pentru includerea medicamentelor pe listele de compensare. CNAS are, în acest mecanism, în principal rolul de a asigura plata.
Horațiu Moldovan consideră că această împărțire a responsabilităților ar trebui regândită, astfel încât instituția care gestionează efectiv plata serviciilor și medicamentelor să aibă un rol mai important în deciziile care generează cheltuieli din fondurile asigurărilor de sănătate.
