Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu-Remus Moldovan, a declarat duminică seară că reforma sistemului de sănătate nu ar trebui să însemne „spargerea monopolului CNAS”, ci asigurarea unei autonomii reale a sistemului de asigurări și utilizarea corectă a fondurilor pentru pacienți.
Potrivit acestuia, reforma este necesară, în contextul în care pacienții se confruntă cu birocrație, timpi mari de așteptare și servicii sub standardele europene. Moldovan a subliniat însă că esențială nu este doar necesitatea schimbării, ci modul în care aceasta este realizată, fără a afecta accesul egal la servicii medicale.
El a arătat că sistemul actual, bazat pe CNAS, oferă un pachet de bază relativ uniform pentru toți pacienții, indiferent de venit, vârstă sau stare de sănătate, funcționând pe principiul solidarității, în care persoanele sănătoase contribuie pentru cele bolnave, iar veniturile mai mari susțin accesul celor vulnerabili.
Șeful CNAS a avertizat că transferul fondului social de asigurări de sănătate către administrare privată ar transmite un semnal negativ, acela că statul nu mai poate gestiona problemele sociale. El a subliniat că statul administrează deja sistemul public de pensii și serviciile medicale de bază, iar situația nu justifică abandonarea administrării publice a fondului de sănătate.
Moldovan a susținut că o eventuală introducere a mai multor case de asigurări, inclusiv private, ar putea duce, în lipsa unor reglementări stricte, la selecția pacienților, creșterea costurilor administrative și apariția unui sistem medical „cu două viteze”, în funcție de venituri. În opinia sa, concurența ar trebui să existe în zona asigurărilor complementare, nu la nivelul fondului social de bază.
Președintele CNAS a vorbit și despre lipsa unei autonomii reale a instituției, afirmând că, deși în teorie este autonomă, în practică politica de contractare a serviciilor medicale este influențată de deciziile Ministerului Sănătății. El a susținut că, în unele cazuri, fondurile sunt direcționate către menținerea unor structuri spitalicești neperformante, în loc să fie alocate serviciilor medicale solicitate de pacienți.
În opinia sa, o reformă reală ar presupune ca CNAS să poată contracta liber serviciile medicale, în funcție de nevoile pacienților, să redirecționeze fondurile către servicii eficiente și să devină o instituție cu adevărat autonomă, fără coordonare directă din partea Ministerului Sănătății.
Printre măsurile concrete propuse, Moldovan a menționat digitalizarea completă a sistemului sanitar, achiziții transparente, finanțare bazată pe performanță, controlul fraudelor și dezvoltarea asigurărilor complementare voluntare.
El a mai afirmat că o parte importantă din fondurile CNAS ajung în spitale, unde există, în unele cazuri, achiziții la prețuri supraevaluate sau nejustificate, pe care le-a descris drept o problemă de management și control, nu de model de asigurare. Potrivit șefului CNAS, o reformă reală ar trebui să vizeze stoparea acestor practici și creșterea eficienței utilizării fondurilor publice.
