Spitalele și medicamentele compensate consumă împreună aproximativ 78% din cheltuielile Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), potrivit datelor prezentate vineri, 21 august, de Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Circa 45% din cheltuieli merg către asistența medicală spitalicească, iar aproximativ 33% către medicamente compensate.
CNAS avertizează că în finanțarea celor două domenii s-au acumulat dezechilibre care trebuie corectate.
În cazul spitalelor publice, instituția arată că, din 2015, majorările salariale ale personalului au fost susținute prin intermediul CNAS. Aceste cheltuieli au crescut până în punctul în care finanțarea influențelor salariale a ajuns egală cu finanțarea serviciilor medicale acordate pacienților internați.
CNAS consideră că actualul sistem dual de finanțare distorsionează plata pe caz rezolvat, nu stimulează suficient furnizarea de servicii medicale și descurajează concurența între spitale. Soluția analizată este includerea majorărilor salariale în plata pe caz rezolvat și creșterea corespunzătoare a tarifelor pentru serviciile spitalicești.
Și cheltuielile cu medicamentele au crescut puternic. Potrivit CNAS, în 2025 valoarea medicamentelor finanțate din FNUASS a fost de 2,5 ori mai mare decât în 2015, după creșteri anuale care au ajuns până la 20%.
Peste 80% din valoarea medicamentelor acordate asiguraților este reprezentată de medicamente inovative, deși acestea însumează 48% din cantitatea totală finanțată. CNAS propune încurajarea prescrierii medicamentelor generice și biosimilare, mai ieftine, atunci când acest lucru este posibil din punct de vedere medical.
Instituția cere și schimbarea regulilor privind stabilirea prețurilor și includerea medicamentelor pe lista de compensare, avertizând că, în lipsa unor corecții, costurile tot mai mari ar putea limita accesul noilor pacienți la tratamente.
„Logica acestor soluții nu este de a închide spitale sau de a restrânge accesul la medicamente”, a declarat președintele CNAS, Horațiu-Remus Moldovan.
Acesta susține că modificările urmăresc stimularea performanței spitalelor și folosirea mai eficientă a banilor disponibili pentru a menține și extinde accesul pacienților la tratament.
