Cea mai amplă analiză realizată până în prezent privind impactul alimentelor ultra-procesate arată că acestea sunt asociate cu efecte negative asupra tuturor marilor sisteme ale corpului uman, potrivit unei serii de articole publicate în revista The Lancet. Autorii atrag atenția că alimentele ultra-procesate au devenit o amenințare globală, în condițiile în care înlocuiesc accelerat produsele proaspete în alimentația populației.
Studiul, realizat de un grup internațional de 43 de cercetători, a analizat 104 studii pe termen lung. În 92 dintre acestea au fost identificate legături între consumul ridicat de alimente ultra-procesate și riscuri crescute de obezitate, diabet de tip 2, boli cardiovasculare, tulburări psihice și mortalitate prematură.
Pondere ridicată în alimentația populației din anumite țăriÎn unele state, precum Marea Britanie și Statele Unite, alimentele ultra-procesate reprezintă peste jumătate din dieta medie, iar în rândul tinerilor și al persoanelor cu venituri mici ponderea poate ajunge la 80%. Categoria include mâncăruri gata preparate, produse de patiserie industrială, băuturi carbogazoase, gustări sărate, cereale îndulcite și o parte din produsele fast-food.De ce sunt considerate nociveCercetătorii arată că alimentele ultra-procesate determină un aport excesiv de calorii, conțin aditivi și ingrediente industriale dificil de metabolizat și au o valoare nutrițională scăzută. Concluzia principală este că organismul uman nu este adaptat biologic la includerea sistematică a acestor produse în dietă.Necesitatea unor politici publiceAnaliza folosește clasificarea Nova, care împarte produsele în funcție de gradul de procesare, alimentele ultra-procesate fiind considerate nivelul cel mai industrializat. Autorii susțin adoptarea unor politici publice care să reducă expunerea populației la aceste produse, în special în rândul copiilor.
Recomandările includ introducerea pe etichete a unor indicații clare privind prezența ingredientelor specifice alimentelor ultra-procesate, limitarea marketingului adresat minorilor, interzicerea acestor produse în școli și spitale și restricționarea spațiilor de expunere în supermarketuri.
Un exemple de politică publică menționat în analiză este cel al Braziliei, unde programul național de alimentație școlară a redus semnificativ utilizarea alimentelor ultra-procesate, obiectivul fiind ca până în 2026 cel puțin 90% din meniurile școlare să fie compuse din alimente proaspete sau minim procesate.
Cercetări necesare pentru a clarifica mecanismeleSpecialiști independenți apreciază amploarea studiului, dar recomandă realizarea unor cercetări suplimentare pentru a confirma mecanismele exacte prin care aceste produse influențează sănătatea, întrucât asocierea observată în studiile epidemiologice nu stabilește automat o relație de cauzalitate.
