România ar putea pierde aproape 3,4 milioane de locuitori până în 2080, potrivit scenariului mediu prezentat de Institutul Naţional de Statistică privind evoluţia demografică şi a forţei de muncă. Declinul nu va fi uniform, regiunea Sud-Vest Oltenia fiind indicată ca zona cu cea mai mare scădere a populaţiei.
În următorii 15 ani, populaţia totală ar urma să se reducă cu aproximativ 700.000 de persoane, dintre care 500.000 din rândul populaţiei active. Numărul persoanelor apte de muncă ar scădea de la 8,3 milioane în 2024 la 7,3 milioane în 2039 şi la 6 milioane în 2080, ceea ce reprezintă o diminuare de 21%–27%.
Scenariile INS conturează diferenţe majore între regiuni. Sudul ţării este proiectat să înregistreze cele mai accentuate pierderi de populaţie, iar Sud-Vest Oltenia ar putea consemna un declin de 36,5% până în 2080. În aceste judeţe, fenomenele combinate de migraţie, natalitate scăzută, mortalitate ridicată şi economie slab diversificată determină o depopulare accelerată. În schimb, zona Bucureşti–Ilfov, centrul şi nord-vestul ţării ar urma să rămână relativ stabile.
Declinul demografic va avea efecte directe asupra structurii forţei de muncă. Raportul de dependenţă demografică ar creşte la 65,5%, ceea ce înseamnă că la 100 de persoane în vârstă de muncă ar reveni circa 66 de persoane dependente. În Oltenia, indicatorul ar putea ajunge la 70,4%.
Scăderea populaţiei active ar urma să afecteze aproape toate judeţele. Cele mai mari diminuări sunt estimate pentru Sud-Vest Oltenia şi Sud-Est, unde numărul persoanelor active ar putea scădea cu aproximativ 40%.
INS arată că reducerea forţei de muncă are implicaţii majore asupra economiei locale şi naţionale: dificultăţi de recrutare pentru companii, migrarea investitorilor spre zone cu resurse umane disponibile, scăderea veniturilor bugetelor locale şi diminuarea numărului de întreprinderi. În regiunile aflate în declin accentuat, capacitatea administraţiilor de a finanţa infrastructura şi serviciile publice ar urma să fie afectată.
Proiecţiile indică şi o presiune tot mai mare asupra sistemului public de pensii. Numărul persoanelor inactive raportat la 1.000 de persoane ocupate ar putea creşte de la 1.413 în 2024 la 1.762 în 2080, ceea ce va amplifica dependenţa bugetului public de venituri fiscale suplimentare sau finanţare prin împrumut.
Estimările INS sugerează conturarea unor diferenţe structurale între regiunile care îşi menţin populaţia activă şi cele care se confruntă cu depopulare accelerată, fenomen ce poate influenţa evoluţia economică şi socială a României pe termen lung.
