Comisia Europeană urmărește modul în care viitorul Guvern de la București va continua reducerea deficitului bugetar și va asigura stabilitatea fiscală. Pentru 2027, ținta avută în vedere de oficialii europeni este un deficit de aproximativ 5,3% din PIB, cu ambiția de a se apropia de pragul de 5%.
Potrivit informațiilor prezentate de surse politice, Bruxelles-ul evaluează atât stabilitatea cadrului politic din România, care ar trebui să asigure predictibilitate legislativă și fiscală, cât și perspectivele bugetare pentru anul viitor.Deși România a înregistrat progrese în reducerea deficitului, oficialii europeni consideră că eforturile trebuie continuate, în special prin controlul cheltuielilor. Pe baza execuției bugetare de până acum, nu ar fi necesare noi măsuri de austeritate, însă menținerea disciplinei bugetare rămâne esențială.
Colectarea taxelor, una dintre principalele preocupări
O altă problemă importantă este nivelul redus al veniturilor colectate la bugetul de stat. România are unul dintre cele mai mari decalaje de TVA din Uniunea Europeană, estimat la aproape 30%.Oficialii europeni sunt nemulțumiți de rezultatele obținute în urma procesului de digitalizare a ANAF, reformă pentru care România a beneficiat de finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Autoritățile și-au asumat obiective privind creșterea veniturilor bugetare și reducerea decalajului de TVA, însă rezultatele întârzie să apară.O colectare mai eficientă ar putea aduce venituri suplimentare la buget fără majorarea presiunii fiscale asupra populației și ar contribui la finanțarea unor eventuale creșteri de pensii și salarii.
România, criticată pentru modul în care gestionează fondurile europene
Absorbția fondurilor europene reprezintă un alt motiv de nemulțumire la Bruxelles. Potrivit surselor politice, oficialii europeni consideră că autoritățile române s-au concentrat în repetate rânduri pe obținerea unor bugete cât mai mari, fără să evalueze suficient capacitatea reală de implementare a proiectelor.Această abordare ar fi contribuit la întârzieri și la utilizarea ineficientă a unor resurse financiare, în condițiile în care dimensiunea bugetelor asumate nu a fost întotdeauna corelată cu posibilitățile administrative de a duce proiectele la bun sfârșit.
Vor putea crește pensiile și salariile în 2027?
După perioada de înghețare a veniturilor, autoritățile de la București au în vedere majorări de pensii și salarii începând din 2027. Potrivit informațiilor prezentate, reprezentanții Comisiei Europene nu se opun unor asemenea creșteri, dar cer ca acestea să fie sustenabile din punct de vedere bugetar.Dacă veniturile populației vor crește mai repede decât permite evoluția economiei, diferența va trebui acoperită prin reducerea altor cheltuieli, îmbunătățirea colectării taxelor sau introducerea unor noi impozite.Prin urmare, capacitatea statului de a încasa veniturile care i se cuvin va avea un rol important în stabilirea spațiului bugetar pentru eventualele majorări.
România riscă să piardă definitiv 770 de milioane de euro pentru Legea salarizării
Un alt subiect urmărit de Comisia Europeană este reforma salarizării în sectorul public, inclusă în PNRR. România spera să mai poată recupera cele 770 de milioane de euro aferente acestui jalon, însă șansele sunt considerate practic inexistente.Potrivit informațiilor prezentate de surse politice, Comisia Europeană ia în calcul îndeplinirea reformei doar dacă aceasta a fost finalizată până la sfârșitul lunii august. Cum Legea salarizării nu a fost adoptată până la termenul stabilit, România nu ar mai putea recupera suma respectivă nici dacă actul normativ ar fi adoptat până la sfârșitul anului.În perioada următoare, viitorul Guvern va trebui să demonstreze că poate continua reducerea deficitului, îmbunătăți colectarea veniturilor și utiliza mai eficient fondurile europene, fără a compromite perspectivele unor majorări sustenabile ale pensiilor și salariilor.
