România a înregistrat un sold migrator pozitiv de aproape 279.000 de persoane în perioada 2022–2025, ceea ce înseamnă că numărul celor care s-au stabilit în țară l-a depășit pe cel al persoanelor care au plecat. Potrivit unei analize publicate pe 30 octombrie de Monitorul Social, proiect al Fundației Friedrich-Ebert-Stiftung România, o mare parte dintre imigranți sunt, de fapt, cetățeni români reveniți din străinătate.
Datele Institutului Național de Statistică arată că România a avut un sold migrator pozitiv în fiecare dintre ultimii patru ani. Cel mai mare excedent a fost înregistrat în 2022, când diferența dintre persoanele sosite și cele plecate a fost de 97.114.
În 2023, soldul migrator a fost de 66.065 de persoane, în 2024 a scăzut la 48.716, iar în 2025 a crescut din nou, ajungând la 66.920 de persoane.
Cumulat, cele patru valori indică un plus migrator de 278.815 persoane.
Majoritatea celor stabiliți în România sunt cetățeni români
Un element important al analizei este structura imigrației. Potrivit datelor Eurostat, în 2024, dintre aproximativ 287.000 de persoane care s-au stabilit în România pentru mai mult de 12 luni, aproximativ 184.700 erau cetățeni români reveniți din străinătate.
Astfel, românii întorși acasă au reprezentat aproximativ 64% din totalul imigranților înregistrați în acel an.
În același timp, România a primit un număr important de cetățeni străini. Ucrainenii au reprezentat aproximativ 13% din totalul imigranților, pe fondul războiului declanșat în țara lor.
Alte fluxuri importante au provenit din Nepal, cu aproximativ 15.000 de persoane, și Sri Lanka, cu aproximativ 7.000 de persoane. În ambele cazuri, numărul sosirilor a fost mai mic decât în anul precedent.
Românii revin și din țările în care au emigrat după 1990
Analiza arată că, în 2025, printre principalele țări de proveniență ale persoanelor care și-au stabilit definitiv domiciliul în România s-au numărat Republica Moldova și Ucraina.
De asemenea, au fost înregistrate reveniri din Germania, Italia, Spania și Canada, țări care au reprezentat destinații importante pentru emigranții români în ultimele decenii.
Autorii analizei fac distincția între migrația de lungă durată, care presupune stabilirea într-o țară pentru cel puțin 12 luni, și migrația definitivă, care implică schimbarea domiciliului permanent.
Datele indică o schimbare a profilului migrațional al României, după o perioadă îndelungată în care plecările în străinătate au reprezentat fenomenul dominant.
Totuși, soldul migrator pozitiv nu înseamnă automat și creșterea populației totale. Evoluția demografică depinde și de sporul natural, respectiv diferența dintre numărul nașterilor și cel al deceselor.
